0
0
Aruncă o privire și peste articolele de mai jos, este posibil să îți fie de ajutor
Sharing is caring! Împărtășește acest articol cu toți cei dragi ție. Distribuie pe Facebook sau copiază link-ul articolului și trimite-l apropiaților.
14 martie 2025 (acum 20 zile)
Dacă ai ajuns să citești aceste rânduri, înseamnă că titlul articolului ți-a stârnit interesul, ceea ce nu este deloc întâmplător. Am folosit intenționat o tehnică exploatată frecvent pentru a dezinforma și anume clickbait-ul. Tradus în limba română ca momeală de clicuri, acest tip de conținut este conceput cu scopul de a atrage atenția și de a influența percepția celui care citește. Practic, se induce ideea că, prin accesarea acelui conținut, vei primi soluții miraculoase pentru problemele tale de sănătate.
Am ales să scriu acest articol despre dezinformarea medicală din mediul online dintr-o dublă perspectivă: cea de pacient care se confruntă zilnic cu avalanșa de informații neverificate, dar și cea a unui profesionist din domeniul farmaceutic, cu peste 18 ani de experiență.
În sfera medicală, internetul este o unealtă valoroasă și la îndemâna oricui, fie pacient, fie specialist. Utilizat responsabil, acesta ne poate oferi conținut valoros despre diferite afecțiuni, prevenție, tratamente, servicii de consultație online, aplicații pentru sănătate, grupuri și comunități de suport utile în gestionarea unor boli. Cu toate acestea, ne confruntăm cu un fenomen paradoxal: deși volumul de informație și accesul la aceasta au crescut exponențial, nivelul real de cunoștințe și înțelegere este în scădere.
Calitatea și credibilitatea surselor medicale pe care le accesăm au un impact semnificativ asupra stării noastre de sănătate, deoarece ne influențează deciziile și comportamentul legat de sănătate. Studiile au demonstrat că răspândirea informațiilor false poate conduce la decizii greșite ale pacienților privind tratamentele pentru diverse afecțiuni (Madathil, 2014), dar și la o scădere a aderenței la tratament (adică pacienții nu mai respectă tratamentele recomandate de medici) (Loomba, 2021).
Pe de altă parte, unele persoane pot experimenta cyberchondria (în limba română ipohondria cibernetică) – un tipar comportamental specific celor care deja se confruntă cu un nivel ridicat de anxietate și stres legat de sănătate, stres care este accentuat atât de căutarea compulsivă de informații medicale online, cât și de ambiguitatea acestora (McMullan, 2019).
Pentru o persoană fără pregătire medicală, cele mai populare surse de informare sunt platformele de socializare (social media): Facebook, TikTok, Instagram, X, YouTube – acestea fiind preferate de miliarde de oameni care își caută singuri răspunsuri la probleme de sănătate. Aplicațiile de comunicare (WhatsApp, Telegram) completează cercul informațional și ajută la distribuirea conținutului, informația fiind propagată către și mai mulți oameni.
Cele mai populare subiecte medicale din mediul online, dar și cele mai exploatate prin dezinformare și manipulare sunt:
vaccinurile
cancerul
nutriția și dietele pentru slăbit
depresia și sănătatea mintală
sănătatea reproductivă și potența
Deoarece reglementarea pe rețelele de socializare a informațiilor legate de sănătate este relativ scazută, cea mai eficientă abordare este să înveți cum să te protejezi: cum să evaluezi critic, cum să alegi informațiile corecte și eventual să raportezi conținutul înșelător pentru a preveni răspândirea sa.
În primul rând, trebuie să facem o delimitare a tipurilor de informații false de pe rețelele de socializare, și anume:
Misinformation, ce poate fi tradus ca informație inexactă, reprezintă o omisiune sau interpretare eronată a adevărului, dar de cele mai multe ori oamenii care distribuie acest tip de informație nu caută să inducă în eroare, ci chiar să caute răspunsuri la întrebări oneste (Office of the Surgeon General, 2021). Pe de altă parte, atunci când cineva răspândește informații înșelătoare cu intenția de a induce în eroare vorbim despre dezinformare (termenul în engleză: disinformation). Dezinformarea reprezintă, așadar, crearea și/sau distribuirea intenționată de informații false (fake news) cu scopul de a manipula (Tucker, 2018).
Un factor esențial în răspândirea dezinformării este modul în care funcționează algoritmii rețelelor sociale. Aceste sisteme au la bază interacțiunile utilizatorilor (vizualizări, like-uri, comentarii) și viralizează conținutul medical fără nicio verificare a acurateții acestuia. Practic, dacă, de exemplu, ești interesat de nutriție și accesezi des clipuri despre diete minune, algoritmul îți va afișa din ce în ce mai mult conținut similar, fără a filtra informațiile false.
Un sfat util ar fi să alegi conținut de la surse legitime, postat de specialiști reali și să verifici întotdeauna informațiile pe care le consideri utile cu un profesionist (medic, farmacist).
TikTok
Pentru început, am ales să discut despre TikTok, o platformă extrem de populară, cunoscută pentru videoclipurile scurte (short-uri), care sunt ideale pentru răspândirea conținutului medical înșelător. Această caracteristică este exploatată adesea pentru a promova produse de sănătate de origine incertă, dar și pentru a slăbi încrederea în medici, specialiști, instituții.
Printre cele mai frecvente tactici de manipulare întâlnite aici se numără:
- autoritate înșelătoare: o persoană despre care nu avem informații că este specialist în sănătate, dar care poartă halat alb, poate induce falsa credibilitate utilizatorului;
- folosirea influencerilor: influencerii promovează informații medicale bazându-se pe celebritatea lor ca sursă de credibilitate și pe exemplul personal pentru a susține eficiența unor terapii, diete sau tratamente, fără dovezi științifice solide, și de cele mai multe ori în scop de reclamă.
Pentru mulți pacienți, experiențele altora contează, oferindu-le siguranță și încredere, însă acestea trebuie completate cu informații medicale sigure, pentru a evita alegeri bazate doar pe mărturiile altora, care nu sunt universal aplicabile;
- furtul de imagine: cu ajutorul inteligenței artificiale se pot crea clipuri în care apar specialiști cu mare credibilitate publică (de exemplu, medici celebri, vedete) ce par să susțină anumite terapii cu efecte miraculoase; acestea se numesc deepfake-uri, sunt extrem de realiste și destul de greu de identificat ca fiind false (sunt folosite cel mai des în scop comercial);
- manipularea subiectului și contextului: practic, clipuri cu specialiști sunt fragmentate, astfel încât să reiasă că acel specialist a spus ceva șocant și în contradicție cu ceea ce știai deja, deși în clipul original mesajul acelui specialist este total diferit;
- efecte vizuale și audio: se intenționează captarea atenției prin litere supradimensionate, folosirea de culori puternice, multe semne de exclamare, emoji-uri însoțite de muzică dramatică, tranziții rapide de imagini și expresii cheie, de exemplu: descoperire revoluționară, efecte garantate, medicii confirmă, asta ți-a fost ascuns până acum;
- capturi de ecran: folosirea de capturi de ecran cu titluri sau concluzii de articole științifice, scoase din context sau chiar falsificate, cu scopul de a crește credibilitatea informației prezentate sau a terapiei propuse;
- manipularea emoțională: rularea de imagini șocante în paralel cu informații medicale, cu scopul de a influența emoțional pacientul și de a crea asocieri false între acele imagini și anumite terapii sau tratamente, chiar dacă mesajul transmis verbal este unul neutru.
Toate aceste practici înșelătoare au un impact direct asupra sănătății tale prin:
- diluarea adevărului – atunci când informațiile false se amestecă cu cele reale, devine tot mai greu să le deosebești. De exemplu, dacă găsești sute de articole care spun că un ceai vindecă diabetul, ajungi să te îndoiești de tratamentele recomandate de medici;
- supraestimarea propriilor cunoștințe – internetul îți poate da impresia că poți înțelege medicina doar citind câteva articole sau vizionând un videoclip pe TikTok. Dar fără o bază solidă de cunoștințe medicale, este ușor să interpretezi greșit informațiile și să iei decizii proaste pentru sănătatea ta;
- erodarea cunoașterii – când oamenii încep să creadă mai mult în mituri decât în știință, în timp, medicina reală și instituțiile medicale își pierd din autoritate. Acest lucru duce la decizii periculoase, cum ar fi tratarea bolilor grave cu iluzii sau scăderea încrederii în sistemul de sănătate.
În loc de concluzie...
Dacă ți se pare „prea frumos ca să fie adevărat”... caută un profesionist din domeniul medical care să te ghideze și nu te baza exclusiv pe ceea ce găsești în social media.
1. Madathil KC, Rivera-Rodriguez AJ, Greenstein JS, Gramopadhye AK. Healthcare information on YouTube: A systematic review. Health Informatics Journal. 2014;21(3):173-194. doi:10.1177/1460458213512220
2. Loomba, S., De Figueiredo, A., Piatek, S. J., De Graaf, K., & Larson, H. J. (2021). Measuring the impact of COVID-19 vaccine misinformation on vaccination intent in the UK and USA. Nature human behaviour, 5(3), 337-348.
3. McMullan, R. D., Berle, D., Arnáez, S., & Starcevic, V. (2019). The relationships between health anxiety, online health information seeking, and cyberchondria: Systematic review and meta-analysis. Journal of affective disorders, 245, 270-278.
4. Office of the Surgeon General (OSG). Confronting Health Misinformation: The U.S. Surgeon General’s Advisory on Building a Healthy Information Environment [Internet]. Washington (DC): US Department of Health and Human Services; 2021. PMID: 34283416.
5. Tucker, J.A., Guess, A., Barbera P, Vaccari, C., Siegel, A., Sanovich, S., Stukal, D., & Nyhan, B. (2018). Social media, political polarization and political disinformation: A review of the scientific literature. SSRN. http://doi.org/10.2139/ssrn.3144139
Articolul a fost actualizat/publicat în data de 4 aprilie 2025
Aruncă o privire și peste articolele de mai jos, este posibil să îți fie de ajutor
Sharing is caring! Împărtășește acest articol cu toți cei dragi ție. Distribuie pe Facebook sau copiază link-ul articolului și trimite-l apropiaților.
Exprimă-ți părerea despre informațiile din acest articol
Explorează și articole din celelalte categorii
Noutăți medicale
Echipa editorială
Activități editoriale
16 ianuarie 2025
acum 2 luni
5.6K
2
Psihologie
Prof. dr. Cătălin Pricop
Președintele Asociației Urologilor din Iași
26 noiembrie 2024
acum 4 luni
109
1
Dermatovenerologie
Dr. Alin Nicolescu
Medic primar dermatologie
26 noiembrie 2024
acum 4 luni
270
0
Noutăți medicale
Echipa editorială
Activități editoriale
11 decembrie 2024
acum 3 luni
1.2K
0
