Constipația cronică apare atunci când o persoană are dificultăți în eliminarea scaunului pentru o perioadă de cel puțin trei luni sau mai mult. Deși constipația cronică poate apărea la orice vârstă, este mai frecventă pe măsură ce oamenii îmbătrânesc.
Un nou studiu a constatat că urmarea unei diete mediteraneene sau a unei diete bazate pe plante poate ajuta la reducerea riscului de constipație cronică la adulții de vârstă mijlocie și vârstnici, notează Medical News Today.
Cercetătorii estimează că aproximativ 15% din populația lumii se confruntă cu constipație cronică, adică o constipație care durează trei luni sau mai mult și care are un impact profund asupra vieții de zi cu zi.
Deși constipația cronică poate apărea la orice vârstă, ea este mai frecventă pe măsură ce îmbătrânim. Studii anterioare arată că între 15% și 30% dintre adulții de peste 60 de ani suferă de constipație cronică.
Kyle Staller, medic gastroenterolog și director al Laboratorului de Motilitate Gastrointestinală de la Spitalul General din Massachusetts, profesor asociat de medicină la Harvard Medical School, este autorul principal al unui nou studiu publicat recent în revista Gastroenterology, care a constatat că urmarea dietei mediteraneene sau a unei diete bazate pe plante poate ajuta la reducerea riscului de constipație cronică la adulții de vârstă mijlocie și vârstnici.
În acest studiu, cercetătorii au analizat datele legate de sănătate a aproape 96.000 de adulți, cu vârsta medie de 72,5 ani, și au evaluat respectarea a cinci tipare alimentare: tipar alimentar inflamator empiric (EDIP) — un instrument folosit pentru a măsura cât de inflamator este regimul alimentar al unei persoane; dietă săracă în carbohidrați; dietă mediteraneană; indice alimentar bazat pe plante (PDI) — un instrument de scor pentru a determina cât de mult din dietă este bazat pe plante; dietă occidentală.
Dieta mediteraneană și cea bazată pe plante reduc riscul de constipație cronică
În urma analizei, Staller și echipa sa au constatat că participanții care urmau dieta mediteraneană sau cea bazată pe plante aveau un risc mai scăzut de a dezvolta constipație cronică. De asemenea, cercetătorii au descoperit că participanții care urmau dieta occidentală sau dieta inflamatorie aveau mai multe șanse de a dezvolta constipație cronică.
Ce diete cresc riscul de constipație?
„Datele noastre sugerează că dietele bogate în alimente procesate, carne roșie și cereale rafinate — comune în dietele occidentală și inflamatorie — pot crește riscul de constipație cronică. Deși mecanismul prin care apar aceste efecte nu a fost studiat, aceste diete pot favoriza inflamația intestinală și pot afecta negativ microbiota intestinală, subliniind importanța limitării unor astfel de tipare alimentare pentru o sănătate gastrointestinală mai bună.”
Staller a adăugat că intenționează să studieze microbiomul persoanelor care urmează dieta mediteraneană și nu dezvoltă constipație odată cu îmbătrânirea, comparativ cu cei care urmează dieta occidentală și dezvoltă constipație.
Constipația crește odată cu vârsta
Dr. Ashkan Farhadi, gastroenterolog certificat la MemorialCare Orange Coast Medical Center, a comentat că acest studiu confirmă ceea ce medicii știau deja, dar acum cu date solide în sprijin.
„Pe măsură ce îmbătrânim, majoritatea mișcărilor din corp devin mai lente, iar colonul nu face excepție. Multe studii au arătat că, odată cu înaintarea în vârstă, timpul de tranzit în colon scade ca viteză și frecvență. Nu este surprinzător că oamenii se confruntă mai des cu constipația pe măsură ce îmbătrânesc.”
„Un alt factor important este stilul de viață agitat. Una dintre cele mai frecvente cauze ale constipației este ignorarea senzației de a merge la toaletă din lipsă de timp; în timp, colonul ‘se satură’ să mai trimită semnale, iar persoana se constipă.”
Ce poți face dacă suferi de constipație
Iată ce recomandă specialiștii:
Consumă zilnic 3-5 porții de cereale integrale, precum ovăz, quinoa, orez, mei sau alte opțiuni similare.
Include 4-6 porții de fructe și legume variate, de preferat locale și de sezon.
Menține o hidratare adecvată pe tot parcursul zilei, cu apă, ceaiuri de plante sau ceai verde/negru.
Adaugă grăsimi sănătoase în alimentație: ulei de măsline, nuci, semințe.
Alege alimente bogate în polifenoli, cum ar fi fructele de pădure, pudra de cacao și diverse condimente aromatice.
Fă mișcare în mod regulat — mers pe jos, yoga sau alte activități care îți fac plăcere.
Asigură-ți un aport suficient de magneziu din semințe de dovleac, migdale, avocado sau banane.
Consumă prune și kiwi pentru efectul lor laxativ natural.
Include leguminoase (linte, năut, fasole) de câteva ori pe săptămână.
Respectă un program constant al meselor, lăsând suficient timp pentru digestie și odihnă.