„Temele pe tabletă și școala online se pun la socoteală în timpul petrecut în fața ecranului?”
Este o întrebare tot mai frecventă în rândul părinților, mai ales în condițiile în care calculatorul și tableta au devenit parte din activitatea școlară de zi cu zi. Timpul petrecut pentru teme, pe platforme educaționale sau în cadrul orelor online nu este inclus în limita recomandată pentru utilizarea recreativă a ecranelor de către copii, însă acest lucru nu înseamnă că poate fi ignorat.
De ce utilizarea ecranelor în scop educațional este tratată diferit
Răspunsul ține, în primul rând, de scopul pentru care este folosit ecranul. Recomandările privind limitarea utilizării recreative se referă la activități precum jocurile, rețelele sociale, desenele animate sau derularea fără scop a conținutului online. Temele, proiectele, cercetarea pentru școală sau orele online sunt activități educaționale și, de regulă, sunt privite separat.
Dar asta nu înseamnă că putem spune simplu: „Dacă e pentru școală, nu contează.” Chiar și atunci când copilul învață, ochii, postura și corpul au nevoie de pauze. Perioadele lungi petrecute în fața unui ecran pot favoriza oboseala oculară, disconfortul vizual și sedentarismul.
Așadar, când ne întrebăm cât timp petrece copilul în fața ecranelor, nu contează doar ce face pe ecran, ci și cât timp stă, cât de des face pauze și cum îl folosește.
Ecran activ versus ecran pasiv
Nu toate minutele petrecute în fața unui ecran arată la fel. O distincție utilă este cea dintre utilizarea activă și cea pasivă:
Ecran activ: copilul scrie, caută informații, rezolvă exerciții, creează un proiect sau participă la o lecție online. Este implicat, gândește, răspunde și interacționează cu ceea ce vede.
Ecran pasiv: copilul urmărește videoclipuri, derulează conținut sau se uită la desene animate fără să interacționeze semnificativ cu ceea ce vede.
De exemplu, 20–30 de minute în care copilul rezolvă exerciții pe o platformă educațională nu reprezintă aceeași experiență ca 20–30 de minute de scroll continuu. Activitățile sunt diferite, iar modul în care copilul își folosește atenția este diferit.
Totuși, indiferent dacă pe ecran este o lecție de matematică sau un videoclip, ochii tot au nevoie de o pauză. De aceea, atunci când școala presupune mai multe ore în fața calculatorului sau a tabletei, pauzele, postura corectă și condițiile potrivite de lucru devin cu atât mai importante.
Când folosirea îndelungată a ecranului începe să “se simtă”
Chiar dacă tableta sau calculatorul sunt folosite pentru școală, corpul copilului poate da semnale atunci când timpul petrecut în fața ecranului devine prea solicitant. Fiți atenți la urmǎtoarele semne:
Își freacă des ochii, clipește frecvent sau spune că îl ustură ori îl dor ochii;
Se plânge de dureri de cap, mai ales după perioade mai lungi de lucru la calculator sau tabletă;
Se apropie foarte mult de ecran, își înclină capul sau caută constant o anumită poziție pentru a vedea mai bine;
Devine iritabil sau își pierde concentrarea spre finalul temelor ori după o perioadă mai lungă de lucru;
Acuză dureri de gât sau de spate, care pot indica o poziție incorectă la birou.
Un episod ocazional nu este neapărat un motiv de îngrijorare. Dacă însă aceste manifestări apar frecvent sau se repetă, merită discutate cu medicul pediatru. O atenție deosebită este necesară atunci când durerile de cap sunt recurente sau când observați modificări ale felului în care copilul citește ori vede la distanță.
Regula 20-20-20: o pauză mică pentru ochii copilului
Una dintre cele mai simple metode prin care putem reduce solicitarea ochilor este regula 20-20-20: la fiecare 20 de minute petrecute în fața ecranului, copilul ar trebui să privească timp de cel puțin 20 de secunde un obiect aflat la aproximativ 6 metri (echivalentul a 20 feet, unitatea folosită în varianta originală a regulii) distanță. Este o pauză scurtă, dar care îi permite ochilor să se relaxeze după o perioadă de focalizare de aproape.
Pentru ca orele de teme sau școala online să fie cât mai confortabile, mai pot ajuta câteva obiceiuri simple:
Pauze regulate: după aproximativ o oră de lucru continuu, copilul ar trebui să se ridice de la birou, să se miște și să își odihnească ochii timp de 5–10 minute.
Distanță potrivită: ecranul trebuie să fie poziționat la o distanță confortabilă, aproximativ cât lungimea unui braț, și ușor sub nivelul ochilor.
Iluminare adecvată: camera trebuie să fie suficient de bine iluminată, pentru a evita diferențele mari de luminozitate dintre ecran și încăpere.
Ecranele, cât mai departe de ora de culcare: atunci când este posibil, temele pe calculator sau tabletă ar trebui încheiate cu ceva timp înainte de culcare, pentru a nu interfera cu rutina de somn.
Cei 5 C: nu numărăm doar orele, ci privim întreaga zi a copilului în ansamblu
Pentru copiii de peste 6 ani, unde nu mai există o limită orară fixă recomandată, Academia Americană de Pediatrie (AAP) propune un cadru practic pentru a evalua dacă ziua copilului, cu tot cu timpul digital obligatoriu pentru școală, este echilibrată:
Child (copilul): temperamentul, vârsta și nevoile specifice ale copilului dumneavoastră;
Content (conținutul): calitatea a ceea ce vizionează sau folosește, nu doar durata;
Calm: ecranul nu ar trebui să fie principala metodă prin care copilul se liniștește;
Crowding Out (înlocuirea altor activități): dacă timpul total la ecran, inclusiv cel pentru teme, înlocuiește somnul, mișcarea, jocul sau timpul cu familia;
Communication (comunicarea): discuții frecvente despre ce face copilul în mediul digital, inclusiv despre partea educațională.
Un echilibru sănătos în era digitală
Într-o zi de școală în care calculatorul și tableta au devenit instrumente de lucru, obiectivul nu este să evităm complet ecranele, ci să îi ajutăm pe copii să le folosească într-un mod sănătos.
Mai important decât să privim fiecare minut separat este să ne întrebăm dacă, la finalul zilei, copilul are în continuare timp și energie pentru somn, mișcare, joacă, relații și activități care nu implică un ecran.
Iar atunci când apar semne repetate de disconfort sau oboseală, acestea nu ar trebui ignorate. O discuție cu medicul pediatru și, atunci când este indicat, un consult oftalmologic pot ajuta la identificarea cauzei și la găsirea celor mai potrivite soluții.
Surse externe: