0
0
Aruncă o privire și peste articolele de mai jos, este posibil să îți fie de ajutor
Sharing is caring! Împărtășește acest articol cu toți cei dragi ție. Distribuie pe Facebook sau copiază link-ul articolului și trimite-l apropiaților.
28 februarie 2025 (acum 1 lună)
Quercetina, una dintre cele mai cunoscute substanțe la care apelăm când suntem răciți, face parte din grupul de pigmenți naturali din plante numiți flavonoide. Ea se găsește și într-o imensă diversitate de alimente precum fructe, legume, nuci și cereale (ceapă, broccoli, hrișcă, capere, ardei, legume brasicacee, mere, struguri, fructe de pădure, ceai și vin, multe nuci, semințe, scoarțe, flori, frunze și condimente).
Ca toate flavonoidele, quercetina are o gamă foarte largă de efecte asupra sănătății, cum sunt efecte antioxidante, antiinflamatorii, de susținere a sistemului imunitar, cardioprotectoare și neuroprotectoare. Efectele neuroprotectoare ale quercetinei se datorează în principal tot capacității sale antioxidante și de eliminare a radicalilor liberi. Suplimentarea cu quercetină influențează la nivelul mitocondriilor celulare sinteza de substanțe vitale, producția de energie și modificarea defectelor mitocondriale. (Tozser 2016).
Studiile epidemiologice au sugerat legături strânse între dietele bogate în flavonoide și o incidență scăzută a diferitelor boli cronice legate de vârstă (Kawai 2018). Cu toate acestea, trebuie menționat faptul că, într-o dietă obișnuită, dintre toate flavonoidele, aportul alimentar de quercetină și glicozidele sale este de doar 5 mg - 10 mg/zi, fiind în principal legat de consumul de fructe și legume și de aportul de ceai. Însă beneficiile quercetinei au fost confirmate în studii în care s-au administrat doze de 10 până la de 100 de ori mai mari decât aportul alimentar obișnuit.
Când vorbim despre utilizarea quercetinei în infecțiile respiratorii, există numeroase confirmări științifice ce susțin proprietățile antivirale ale quercetinei, atât în experimente in vitro (in laborator), cât și in vivo (in studii pe oameni).
Datele in vitro arată că quercetina poate inhiba replicarea (înmulțirea) virală a virusului gripal (influenza virus) prin interferența în 3 etape ale replicării virale (Kinker 2014):
(1) blochează endocitoza (înglobarea virusului în celula gazdă);
(2) blocheză transcripția genomului viral (înmulțirea virusului în celula gazdă)
(3) crește eliminarea încărcăturii virale prin creșterea răspunsului antiviral mitocondrial, adică a substanțelor cu acțiune antivirală sintetizate de mitocondriile celulei gazdă (Chaabi, 2020)
Datele studiilor clinice, pe om, arată că quercetina este utilă în prevenția și tratamentul unei palete largi de infecții virale ce includ infecțiile de tract respirator superior precum gripa comună sau răceala. Un studiu publicat în Medicine & Science in Sports and Exercise a arătat că suplimentarea cu 1.000 mg de quercetină pe zi a redus incidența infecțiilor respiratorii de tract superior după o perioadă de excerciții fizice intense 3 ore pe zi, 3 zile consecutiv, în timpul iernii (Nieman, 2007). Un alt studiu randomizat, dublu-orb, controlat cu placebo, a raportat o scădere semnificativă (-36%) a severității infecțiilor tractului respirator superior și a numărului total de zile de boală (-31%) la indivizii incluși în grupul de tratament cu quercetină 1.000 mg comparativ cu placebo (Nieman, 2010). Utilizarea unei formule pe bază de plante care conține 1.000 mg quercetină la indivizi obezi a demonstrat stimularea activității antivirale a sistemului imun indusă de interferon (Cialdella-Kam, 2016)
Quercetina a demonstrat chiar și reducerea frecvenței și severității cazurilor de infecție cu virus herpetic, acționând de asemenea sinergic cu alți nutrienți cu acțiune imunostimulatoare. Spre exemplu, quercetina acționează ca un transportor pentru zinc, aducând zinc antiviral natural în celule unde poate ajuta la atenuarea replicării virale. Un studiu publicat in Journal of International Medical Research în 2018 a evaluat eficacitatea unei formule care conține quercetină într-un complex de extracte vegetale pentru efectele sale la pacienții cu herpes oral, cauzată de Herpes simplex virus (Polansky 2018). Doza zilnică de quercetină utilizată a ajuns până la 400 mg/zi, iar utilizarea complexului în care aceasta a fost inclusă s-a dovedit a fi eficientă pentru 89,3% dintre pacienții la care acesta a fost administrat.
Doze de quercetină semnificativ mai mari decât cele obișnute într-o dietă obișnuită, 2.000 mg până la 5.000 mg, au fost confirmate ca fiind sigure și la pacienți infectați cu virus hepatic C. Un studiu care a investigat potențialul efect antiviral al quercetinei în rândul pacienților cu virusul hepatitei C (Lu, 2016) a arătat că dozele mari de quercetină au fost sigure pentru toți pacienții care le-au utilizat, și mai mult, aproximativ 26% dintre pacienți au prezentat o scădere „semnificativă clinic” a încărcăturii cu virus hepatic C.
Astfel, studiile au arătat că quercetina prezintă proprietăți antivirale împotriva unei varietăți de viruși, inclusiv virusul sincițial respirator, poliomielita de tip 1, parainfluenza de tip 3, HSV-1, IAV, virusul hepatitei B, virusul gripal H1N1, virusul Epstein-Barr, enterovirusul 71, ADV, virusul Mayaro transmis de artropode, virusul porcin al reproducerii și al sindromului respirator, virusul distemperului canin, JEV, DENV-2, PEDV și herpesvirusul 1.
În ultima perioadă, quercetina a intrat puternic în atenția cercetătorilor ca un potențial element din schema de tratament pentru inflamațiile severe ce pun în pericol viața pacienților cu COVID-19.
Numeroase studii au demonstrat că quercetina poate interfera cu diferite etape ale ciclului de intrare și replicare a coronavirusului. Datorită proprietăților sale complexe și a lipsei de toxicitate sistemică, quercetina și derivații săi sunt compuși ce pot îmbogăți arsenalul medicamentos împotriva infecțiilor cu coronavirus.
Un studiu publicat recent in Virology Journal (Roy 2024) a arătat că, în condiții de laborator, concentrații reduse de quercetină ar putea afecta infecția cu SARS-CoV-2 a celulelor umane, parțial prin blocarea procesului de aderare a virusului la celula umană care promovează propagarea acestuia. În condițiile utilizării la pacienți infectați SARS-CoV-2, un studiu publicat în 2021 (Önal 2021) a arătat că pacienții la care schema de tratament a fost completată cu un supliment de quercetină au înregistrat o scădere mai accentuată a semnelor de inflamație (proteina C reactivă), rezultate mai bune ale funcționalității pulmonare și un efect pozitiv asupra rezultatelor de laborator și asupra recuperării post-infecție decât pacienții care nu au primit quercetină. Rezultate similare au raportat și autorii unui studiu publicat tot în 2021 în International Journal of General Medicine (Di Pierro, 2021). Aceștia au arătat că suplimentarea cu 1.000 mg de quercetină timp de 30 de zile la 152 de pacienți diagnosticati cu COVID-19, a redus frecvența și durata spitalizării, nevoia de oxigenoterapie, internările în secțiile de terapie intensivă și numărul de decese. Rezultatele au confirmat, de asemenea, profilul de siguranță foarte ridicat al quercetinei și au sugerat posibile proprietăți anti-oboseală și pro-apetit.
Prin urmare, quercetina în doze mult mai mari decât cele strict alimentare ar putea exercita un rol protector ce contribuie la efectul curativ împotriva COVID-19, în special având în vedere proprietățile sale antioxidante și antiinflamatorii, precum și efectele quercetinei observate împotriva altor virusuri descrise mai sus.
Există indicii că quercetina, în combinație cu zinc, vitaminele C și D, poate exercita o acțiune antivirală sinergică ce poate oferi o opțiune suplimentară sau preventivă datorită proprietăților antivirale și imunomodulatoare suprapuse (Imran 2022).
Bibliografie
Chaabi M, Antiviral effects of Quercetin and related compounds, naturopathic Currents, April 2020.
Cialdella-Kam L, Nieman DC, Knab AM, Shanely RA, Meaney MP, Jin F, Sha W, Ghosh S. A Mixed Flavonoid-Fish Oil Supplement Induces Immune-Enhancing and Anti-Inflammatory Transcriptomic Changes in Adult Obese and Overweight Women-A Randomized Controlled Trial. Nutrients. 2016 May
Imran M, Thabet HK, Alaqel SI, Alzahrani AR, Abida A, Alshammari MK, Kamal M, Diwan A, Asdaq SMB, Alshehri S. The Therapeutic and Prophylactic Potential of Quercetin against COVID-19: An Outlook on the Clinical Studies, Inventive Compositions, and Patent Literature. Antioxidants (Basel). 2022 Apr 29;11(5):876
Kinker B, Quercetin: A promising treatment for the common cold, Journal of Ancient Diseases & Preventive remedies, January 2014, (02)
Lu NT, Crespi CM, Liu NM, Vu JQ, Ahmadieh Y, Wu S, Lin S, McClune A, Durazo F, Saab S, Han S, Neiman DC, Beaven S, French SW. A Phase I Dose Escalation Study Demonstrates Quercetin Safety and Explores Potential for Bioflavonoid Antivirals in Patients with Chronic Hepatitis C. Phytother Res. 2016 Jan;30(1):160-8
Nieman DC, Henson DA, Davis JM, Angela Murphy E, Jenkins DP, Gross SJ, Carmichael MD, Quindry JC, Dumke CL, Utter AC, McAnulty SR, McAnulty LS, Triplett NT, Mayer EP. Quercetin's influence on exercise-induced changes in plasma cytokines and muscle and leukocyte cytokine mRNA. J Appl Physiol (1985). 2007 Nov;103(5):1728-35
Nieman, D.C., Heinz, S.A., Henson, D.A., Austin, M. and Jin, F. (2010), Quercetin supplementation and upper respiratory tract infection: a randomized community clinical trial. FASEB J, 24: 922.10-922.10.
Önal H, Arslan B, Üçüncü Ergun N, Topuz Ş, Yilmaz Semerci S, Kurnaz ME, Molu YM, Bozkurt MA, Süner N, Kocataş A. Treatment of COVID-19 patients with quercetin: a prospective, single center, randomized, controlled trial. Turk J Biol. 2021 Aug 30;45(4):518-529.
Di Pierro F, Derosa G, Maffioli P, Bertuccioli A, Togni S, Riva A, Allegrini P, Khan A, Khan S, Khan BA, Altaf N, Zahid M, Ujjan ID, Nigar R, Khushk MI, Phulpoto M, Lail A, Devrajani BR, Ahmed S. Possible Therapeutic Effects of Adjuvant Quercetin Supplementation Against Early-Stage COVID-19 Infection: A Prospective, Randomized, Controlled, and Open-Label Study. Int J Gen Med. 2021 Jun 8;14:2359-2366.
Polansky H, Javaherian A, Itzkovitz E. Clinical Trial of Herbal Treatment Gene-Eden-VIR/Novirin in Oral Herpes. Journal of Evidence-Based Integrative Medicine. 2018;23
Roy, A.V., Chan, M., Banadyga, L. et al. Quercetin inhibits SARS-CoV-2 infection and prevents syncytium formation by cells co-expressing the viral spike protein and human ACE2. Virol J 21, 29 (2024).
Tozser J, Benko S. (2016) Natural compounds as regulators of NLRP3 inflammasome-mediated IK-1b production. http://dx.doi.ortg/10.1155/2016/5460302. Mediator of Inflammation, 2016, Article ID: 5460302, pp.16,
Articolul a fost actualizat/publicat în data de 4 aprilie 2025
Aruncă o privire și peste articolele de mai jos, este posibil să îți fie de ajutor
Sharing is caring! Împărtășește acest articol cu toți cei dragi ție. Distribuie pe Facebook sau copiază link-ul articolului și trimite-l apropiaților.
Exprimă-ți părerea despre informațiile din acest articol
Explorează și articole din celelalte categorii
Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice
Lector dr. Lygia Alexandrescu
Medic nutriționist
26 noiembrie 2024
acum 4 luni
1.1K
1
Noutăți medicale
Echipa editorială
Activități editoriale
13 decembrie 2024
acum 3 luni
1.9K
1
Noutăți medicale
Echipa editorială
Activități editoriale
11 decembrie 2024
acum 3 luni
1.3K
1
Gastroenterologie
Petruța Aelenei
Farmacist Specialist
16 ianuarie 2025
acum 2 luni
1.9K
1
