Cercetătorii au descoperit că adolescenții care manifestă simptome de dependență de jocuri video au o activitate cerebrală mai scăzută în regiunea implicată în luarea deciziilor și procesarea recompenselor, notează ScienceDaily. Acest răspuns diminuat la anticiparea recompensei este asociat cu simptome mai severe de dependență de jocuri video în timp și sugerează că o sensibilitate redusă la recompense, în special cele non-legătate de jocuri, ar putea juca un rol în dezvoltarea comportamentului problematic legat de jocuri.
Jocurile video reprezintă o modalitate de a trece prin adolescență, însă pentru unii copii această etapă poate deveni și primul pas spre o dependență de jocuri.
„Părinții sunt cu adevărat preocupați în legătură cu timpul pe care copiii îl petrec în fața ecranelor, cât de mult înseamnă prea mult în ceea ce privește jocurile și când ar trebui să traseze limite”, susține John Foxe, doctor în științe, director al Institutului Del Monte pentru Neuroștiințe de la Universitatea din Rochester și coautor al unui studiu publicat în Journal of Behavioral Addictions, care a descoperit un marker-cheie în creierul adolescenților ce dezvoltă simptome de dependență de jocuri.
Cercetătorii au analizat date colectate de la 6.143 de utilizatori de jocuri video, cu vârste cuprinse între 10 și 15 ani, pe parcursul a patru ani. În primul an, cercetătorii au realizat scanări cerebrale în timp ce participanții apăsau un buton suficient de rapid pentru a primi o recompensă de 5 dolari. Ulterior, participanții au completat chestionare despre dependența de jocuri video în următorii trei ani. S-a constatat că participanții cu mai multe simptome de dependență de jocuri în timp au prezentat o activitate cerebrală mai scăzută în regiunea implicată în luarea deciziilor și procesarea recompenselor în timpul scanării inițiale, efectuate cu patru ani mai devreme.
„Jocurile în sine nu sunt nesănătoase, dar există o limită, iar studiul nostru arată clar că unele persoane sunt mai susceptibile la simptomele dependenței de jocuri decât altele”, a menționat Daniel Lopez, doctor în științe, cercetător postdoctoral la Laboratorul de Imagistică Cerebrală Dezvoltată de la Universitatea de Științe ale Sănătății din Oregon și primul autor al studiului. „Părinții ar putea restricționa complet accesul copiilor la jocuri, dar acest lucru ar fi extrem de dificil și crucial pentru dezvoltarea lor, inclusiv cea socială. Vrem să găsim echilibrul corect între jocurile sănătoase și cele nesănătoase, iar această cercetare începe să ne ofere indicii despre markerii neuronali care ne pot ajuta să identificăm cine ar putea fi expus riscului unor comportamente de joc nesănătoase.”
Datele utilizate în această cercetare provin din Studiul Dezvoltării Cognitive a Creierului Adolescentului (Adolescent Brain Cognitive Development - ABCD). Lansat în 2015, Studiul ABCD urmărește un grup de 11.878 de copii de la pre-adolescență până la maturitate pentru a crea standarde de bază privind dezvoltarea cerebrală. Modelul de date open-source a permis cercetătorilor să aducă lumină asupra diferitelor aspecte ale dezvoltării sociale, emoționale, cognitive și fizice în timpul adolescenței.
Sursă: www.sciencedaily.com