0
0
Aruncă o privire și peste articolele de mai jos, este posibil să îți fie de ajutor
Sharing is caring! Împărtășește acest articol cu toți cei dragi ție. Distribuie pe Facebook sau copiază link-ul articolului și trimite-l apropiaților.
16 ianuarie 2025 (acum 2 luni)
Care este alimentaţia potrivită pentru afecţiunile hepatice?
Alimentaţia are un rol cheie în afecţiunile hepatice, deoarece nevoile organismului sunt diferite faţă de cele ale unui organism sănătos. Este important să aveţi o dietă corectă şi echilibrată (aceasta fiind la fel de importantă ca tratamentul prescris).
Cele 5 grupe de alimente de bază trebuie combinate astfel încât aportul de nutrienţi să fie optim şi să asigure necesarul energetic al organsimului.
Grupul 1: pâine, cereale, cartofi, orez, paste (glucide complexe – ce eliberează lent energia)
Alegeţi la fiecare masă, unul dintre aceste alimente şi aportul de nutrienţi va conduce la eliberarea lentă şi continuă a energiei de care aveţi nevoie. Fibrele din cereale au avantajul că intervin în buna funcţionare a digestiei şi previn apariţia constipaţiei, simptom frecvent asociat afecţiunilor hepatice.
O atenţie deosebită trebuie acordată grăsimilor care pot însoţi alimentele din această grupă, de exemplu untul pe pâine şi cartofi, laptele nedegresat pentru cereale sau alte grăsimi utilizate la gătit. Acordaţi atenţie acestor grăsimi şi optaţi pentru alimente cu un conţinut redus în grăsimi, deoarece grăsimile pot suprasolicita funcţionarea ficatului şi a bilei.
Alimente permise: pâine albă prăjită sau pâine albă veche de o zi, orez, griş, macaroane, tăiţei fidea, mămăligă moale bine fiartă
Alimente de evitat: pâine albă sau neagră proaspătă şi caldă
Grupul 2: Fructe şi legume (bogate în fibre, vitamine şi minerale)
Fructele şi legumele furnizează fibre, vitamine, minerale şi antioxidanţi. În bolile hepatice este necesar să consumaţi un minim de 5 porţii de legume şi fructe pe zi, cât mai puţin procesate termic. O porţie înseamnă 80 g fructe/legume sau una din variantele următoare: un pahar (150ml) de suc de fructe; un bol de salată; un măr, o banana sau orice alt fruct de aceeaşi mărime; două fructe mici: prune, caise; un pumn de struguri sau cireşe; o jumătate de cutie de conserve de fructe în suc natural sau un bol de compot.
Alimente permise: pireuri, sosuri, budinci de zarzavaturi şi legume, cartofii de preferinţă fierţi în coajă, sfeclă coaptă la cuptor şi mărunţită, salată verde bine mărunţită, morcovi raşi mărunt pe răzătoare, roşii bine coapte, fără coji şi sâmburi, fructe crude foarte bine coapte şi rase pe răzătoare în cantitate moderată, fără coji şi sâmburi, fructe coapte la cuptor fără coji şi sâmburi
Alimente de evitat: fructe verzi, necoapte, crude, tari, nuci, alune, ridichi, gulii, castraveţi, varză şi conopidă, fasolea, lintea, murăturile
Grupul 3: Lapte şi produse lactate (bogate în proteine şi calciu)
Laptele, iaurtul şi brânzeturile sunt alimente bogate în grăsimi saturate. Consumaţi cantităţi mici din aceste alimente şi alegeţi lactate cu un conţinut redus în grăsimi. Se va respecta cantitatea de grăsime recomandată (în medie 50 g/zi) având în vedere şi grăsimile pe care le conţine laptele şi brânza: 500 g lapte conţin 20 g grăsimi; 100 g caş de primăvară conţine 20 g grăsimi; 100 g caş de toamnă conţine 30 g grăsimi
Alimente permise: lapte dulce; iaurt, brănză de vaci, caş slab nesărat şi nefermentat, urdă
Alimente de evitat: caşcaval, telemea, brânzeturi sărate grase fermentate
Grupul 4: Carne, peşte, tofu, ouă (bogate în proteine)
Alimente din această grupă funizează proteine. În general sunt necesare două porţii de alimente bogate în proteine pe zi. Modul de pregătire al alimentelor este de asemenea important. Evitaţi alimentele preparate prin prăjire. Sunt de preferat alimente fierte sau coapte la cuptor. Carnea roşie este mai bogată în grăsimi decât carnea de pui şi peşte, dar este o sursă de fier, care ar trebui inclusă în dietă cel puţin de două ori pe săptămână.
Alimente permise: carne slabă de vacă sau de viţel fiartă (inclusiv organe cu excepţia creierului), carne de pui fiartă, perişoare sau chifteluţe fierte în aburi, grătar preparat cu carne mai întâi fiartă şi friptă la cuptor fără crustă, peşte alb, slab, fiert sau perişoare de peşte fierte la aburi, ouă fierte sau gătite la abur.
Alimente de evitat: carne grasă de văcă sau carne de porc, carne de oaie, carne de gâscă, carne de raţă, carne de vânat, carne afumată, sărată, conservată, mezeluri, creier, peşte gras, afumat, conservat şi prăjit, ochiuri prăjite, omletă, maioneză
Grupul 5: Alimente bogate în calorii (bogate în grăsimi saturate şi zaharuri)
Alimentele din această grupă includ prăjituri, biscuiţi, ciocolată, produse de patiserie, alimente prăjite şi trebuie consumate în cantităţi mici sau ocazional, deoarece solicită un efort mare din partea ficatului pentru metabolizare.
Alimente permise: miere de albine, peltea, făinoase cu lapte, cremă de lapte şi albuş, biscuiţi din albuş, budinci din făinoase îndulcite, sufleuri de fructe cu gelatină, gelatine dulci din brânză de vaci sau iaurt din sucuri sau pireuri de fructe, spumă de albuş, bezele, aluat uscat preparat cu brânză de vaci, cu jeleuri sau fructe
Alimente de evitat: toate sosurile preparate cu grăsime încinsă, margarină, untură, slănină, prăjiturile cu cremă de unt, plăcintele cu grăsime, baclavalele, aluaturile proaspete, dospite, prăjiturile cu ciocolată, cacao, clătitele, gogoşile, prăjiturile cu multe nuci.
Reguli de urmat în alimentaţie
Reduceţi consumul de sare
Consumaţi alimentele proaspete sau congelate
Nu consumaţi condimente iuţi
Condimentaţi mâncărurile cu mărar, pătrunjel, zeamă de lămâie şi muştar dulce
Alcoolul este dăunător ficatului?
Majoritatea oamenilor cred că alcoolul este destul de inofensiv și că reprezintă “doar ceva care aduce bucurie”. Puţine persoane ştiu faptul că alcoolul poate produce mai mult rău decât mahmureala de a doua zi. În realitate, în Europa alcoolul este considerat cea mai frecventă cauză a cirozei hepatice. Boala hepatică alcoolică ocupă al doilea loc după hepatitele virale. Se estimează că aproximativ jumătate din mortalitatea prin ciroză pe plan mondial este atribuită consumului excesiv de alcool. În România, consumul de alcool este estimat la 7,7 L / om/ an, cu o mortalitate prin ciroză de 20 la 100.000 locuitori.
Toxicitatea manifestată de alcool asupra ficatului apare atunci când o persoană sănătoasă consumă o cantitate de alcool mai mare decât cantitatea de alcool pe care poate ficatul să o elimine. Excesul de alcool afectează celula hepatică fără să simţiţi, deoarece celulele hepatice nu au terminaţii nervoase, care să semnalizeze o agresiune la nivelul celulei hepatice. Există o falsă credinţă a faptului că alcoolul poate afecta ficatul doar în cazul “beţivilor”, dar experienţa a demonstrat faptul că în cazul consumului regulat de alcool, în cantităţi uşor crescute se pot dezvolta afecţiuni hepatice grave.
Întrebarea care survine este: “cât alcool pot să beau?”
În cazul persoanelor sănătoase, cu dietă echilibrată şi cu activitate fizică normală se recomandă ca:
femeile să nu consume în mod regulat mai mult de 2 până la 3 unităţi de alcool pe zi şi nu mai mult de 14 unităţi pe săptămână;
bărbaţii să nu consume în mod regulat mai mult de 3 până la 4 unităţi de alcool pe zi şi nu mai mult de 21 unităţi pe săptămâni;
O unitate de alcool reprezintă 10 ml sau 8 grame de alcool pur. Diverse specialităţi conţin diferite cantităţi de alcool.
Femeile sunt mai susceptibile la afectare hepatică din cauza alcoolului, decât bărbații chiar și atunci când consumă alcool în cantități mai mici. Acest lucru se datorează faptului că femeile au o masă corporală mai mică decât bărbații, dar au o proporție mai mare de țesut adipos în masa lor corporală, ceea ce duce la un procent mai mic de apă în corp. Ca urmare, femeile au un nivel mai ridicat de alcool în sânge pentru fiecare unitate de alcool consumată.
Ce se întâmplă cu ficatul dacă bei prea mult?
Împreună cu sistemul nervos central, ficatul este cel mai afectat de consumul excesiv de alcool. Ficatul tău poate procesa doar o cantitate limitată de alcool într-o anumită perioadă de timp. Dacă bei prea mult şi prea repede, celulele hepatice vor trebui să muncească mai mult pentru a procesa alcoolul pe care îl consumi. Dacă depășești cantitatea pe care ficatul tău o poate procesa, excesul de alcool va fi transportat către alte organe.
Când ficatul procesează alcoolul, produce o substanță numită acetaldehidă. Aceasta are un efect toxic asupra ficatului, dar și asupra creierului și mucoasei stomacului. Aceasta este cauza mahmurelii tale.
Acetaldehida este ulterior descompusă într-o substanță chimică numită acetat, care este apoi descompusă și mai departe în dioxid de carbon și apă. Atunci când capacitatea ficatului de a metaboliza alcoolul este depășită, corpul găsește o altă cale de a „face față”. Aceasta se face prin producerea de radicali liberi care pot deteriora celulele, proteinele și ADN-ul din ficat.
Consumul regulat sau dăunător de alcool pe termen lung poate pune o presiune sau poate afecta abilitatea ficatului de a procesa alcoolul, ducând la boli hepatice asociate alcoolului.
Bibliografie
1. Diet and liver disease. The British Liver Trust 2011
2. Barău A, Cârstea A, Popescu A et al. Particularităţi clinice şi paraclinice la pacienţii cu boală hepatică alcoolică. Revista Societăţii de Medicină Internă 2011; 6
3. Alcohol and liver disease. The British Liver Trust 2017
Ghidul pacienţilor cu afecţiuni hepatice: Ce este ficatul și cum se dezvoltă afecţiunile hepatice?
Articolul a fost actualizat/publicat în data de 4 aprilie 2025
Aruncă o privire și peste articolele de mai jos, este posibil să îți fie de ajutor
Sharing is caring! Împărtășește acest articol cu toți cei dragi ție. Distribuie pe Facebook sau copiază link-ul articolului și trimite-l apropiaților.
Exprimă-ți părerea despre informațiile din acest articol
Explorează și articole din celelalte categorii
Noutăți medicale
Echipa editorială
Activități editoriale
18 decembrie 2024
acum 3 luni
5.4K
1
Gastroenterologie
Dr. Camelia Sărățanu
Medic specialist gastroenterolog
13 martie 2025
acum 21 zile
2.8K
0
Dermatovenerologie
Dr. Alin Nicolescu
Medic primar dermatologie
26 noiembrie 2024
acum 4 luni
2.6K
2
Noutăți medicale
Echipa editorială
Activități editoriale
5 februarie 2025
acum 1 lună
3.9K
1
