O cercetare condusă de Universitatea Johns Hopkins (Statele Unite ale Americii) a descoperit că obezitatea, în special obezitatea severă, este puternic asociată cu apariția a 16 afecțiuni comune. Asocierile s-au menținut constante indiferent de sex sau grup rasial. Cele mai puternice legături au fost observate în cazul apneei obstructive de somn, diabetului de tip 2 și bolii hepatice asociate disfuncției metabolice (MASLD).
Studiile anterioare au analizat afecțiunile individual, ceea ce a limitat înțelegerea impactului total al obezității asupra sănătății. Obezitatea este o afecțiune din ce în ce mai frecventă în Statele Unite, estimările actuale sugerând că aproape jumătate din populația adultă ar putea îndeplini criteriile clinice până în 2030.
Cercetarea intitulată „Asocierea între obezitatea de clasa I, II sau III și rezultatele asupra sănătății”, publicată în NEJM Evidence, a inclus un studiu de cohortă longitudinal pentru a înțelege modul în care diferitele niveluri de obezitate se raportează la o gamă largă de afecțiuni în cadrul unei populații diverse din SUA.
Datele analizate au provenit de la 270.657 de participanți înscriși în programul de cercetare All of Us, cel mai mare studiu de cohortă din istoria cercetării americane, lansat de National Institutes of Health în 2018.
Participanții au furnizat dosare medicale electronice, măsurători fizice și date din chestionare. Indicele de masă corporală (IMC) a fost calculat la momentul înscrierii și folosit pentru a clasifica indivizii în categorii: greutate normală, supraponderali sau obezi, cu o stratificare suplimentară în clasele I, II și III de obezitate.
Au fost evaluate 16 afecțiuni identificate anterior: hipertensiune arterială, diabet de tip 2, hiperlipidemie sau dislipidemie, insuficiență cardiacă, fibrilație atrială, boală cardiovasculară aterosclerotică, boală cronică de rinichi, embolism pulmonar, tromboză venoasă profundă, gută, boală hepatică asociată disfuncției metabolice, calculi biliari, apnee obstructivă de somn, astm, boală de reflux gastroesofagian și osteoartrită.
Obezitatea a fost prezentă la 42,4% din populația studiată, incluzând 21,2% cu obezitate de clasa I, 11,3% cu clasa II și 9,8% cu clasa III. Comparativ cu persoanele cu greutate normală, cei cu obezitate aveau mai multe șanse să fie femei, de rasă neagră, cu venituri și niveluri de educație mai scăzute, și cu tensiune arterială și raport talie-șold mai ridicate.
Ratele de prevalență și incidență au crescut progresiv cu clasele mai înalte de obezitate pentru toate cele 16 afecțiuni. Cele mai importante asocieri observate în cazul obezității de clasa III au fost pentru apneea obstructivă de somn, diabet de tip 2 și boala hepatică metabolică. Asocieri mai slabe au fost găsite pentru astm, osteoartrită și boala cardiovasculară aterosclerotică.
Obezitatea a fost asociată cu risc crescut în toate subgrupurile, cu modele constante în funcție de sex și rasă. Fracțiunile atribuibile populației au arătat că obezitatea a explicat 51,5% din cazurile de apnee obstructivă de somn, 36,3% din cazurile de boală hepatică metabolică și 14,0% din cazurile de osteoartrită în populația studiată.
Riscul crescut, în special la niveluri mai ridicate de severitate, a fost asociat cu toate cele 16 afecțiuni studiate. Riscurile au crescut în mod treptat de la o clasă de obezitate la alta, cele mai mari valori fiind observate la persoanele cu obezitate de clasa III.
Rezultatele acestui studiu oferă o estimare actualizată a impactului total al obezității asupra sănătății și pot fi utile pentru strategiile viitoare de sănătate publică și utilizarea clinică a terapiilor anti-obezitate.
Sursă: Medical Xpress