Menopauza este o etapă firească în viață unei femei, caracterizată printr-un deficit al secreției de hormoni estrogeni. Din cauza schimbărilor hormonale la menopauză femeia se confruntă cu o serie de tulburări somatice precum bufeuri, transpirații nocturne, tendința de îngrășare, scăderea libidoului și atrofie vaginală. Aceste tulburări afectează aproape jumătate dintre femeile aflate la menopauză, iar pentru o parte dintre ele, aceste tulburări sunt intolerabile.
Prof. Univ. Claudia Mehedințu, medic primar obstetrică-ginecologie, ne explică ce înseamnă menopauza din punct de vedere fiziologic, la ce vârstă apare de obicei și ne vorbește despre cum putem gestiona simptomele care apar odată cu aceasta.
Ce înseamnă din punct de vedere fiziologic menopauza și la ce vârstă apare de obicei?
Menopauza este o etapă firească în viața femeilor. Inevitabil, toate o să ajungem la menopauză, iar aceasta înseamnă, din punct de vedere medical, sistarea menstruațiilor pe o perioadă de 12 luni.
Ovarele nu mai funcționează, iar prin declinul funcției ovariene cantitatea de estrogen și de progesteron scade și astfel, nu mai apar ovulațiile, deci nu mai apare nici menstruația.
Se diagnostichează simplu, pe baza simptomelor pe care pacientele le experimentează și prin analize hormonale. Vârsta la care poate să apară menopauza este cuprinsă între 45 și 55 de ani, cu o medie la 51 de ani. Practic, vârful la care ne așteptăm să apară menopauza, firesc, indusă fiziologic este de 51 de ani.
Vârsta la care intră femeile la menopauză este influențată de vârsta la care a venit prima menstruație sau la care a intrat mama la menopauză?
Vârsta la care intră femeile la menopauză este legată mai degrabă de factorii genetici. Dacă mama a intrat devreme la menopauză, fata femeii respective se așteaptă să intre cam la aceeași vârstă ca mama sa.
Vârsta la care intră femeile la menopauză nu este legată de prima menstruație. Menstruația poate să apară și la 10 ani și pacienta să intră la menopauză la 51 de ani. Menopauza este strâns legată de cohorta de foliculi cu care femeia pleacă la drum.
La fiecare ciclu menstrual se selectează o cohortă de foliculi și deși doar unul ajunge la ovulație, foarte mulți se pierd odată cu fiecare ciclu și este foarte importantă rezerva ovariană a femeii respective.
Deci, practic, nu prima vârstă a menstruației decide intrarea la menopauză: „dacă apare mai devreme, intră la menopauză mai devreme”, ci cohorta de foliculi ovarieni cu care femeie se naște.
Care este diferența între perimenopauză și menopauză?
Chiar aș vrea să introducem și termenul de „pre-menopauză”, pentru că sunt foarte mulți care îl folosesc greșit și consideră că pre-menopauza e înainte de menopauză și e firesc, datorită prefixului „pre”. Pre- menopauza, practic, este perioada de când apare menstruația până intrăm în perimenopauză. Perimenopauza înseamnă toate modificările care au loc înainte de intrarea propriu-zisă la menopauză, adică înainte de acel an de lipsă de menstruație. Perimenopauza poate să fie cuprinsă între un an și 2 ani, perioadă în care pacientele experimentează tot felul de tulburări menstruale.
Inițial, ciclurile se scurtează și după aceea dispar pe o perioadă de 2-3 luni și pot să reapară până când nu mai apar deloc. Deci, practic, perimenopauza e perioada aceasta de tranziție între pre-menopauză și menopauză.
Care sunt principalele simptome fizice și psihologice cu care se confruntă femeile?
Odată cu dereglările ciclului menstrual, primele care apar sunt tulburările vasomotorii, pacientele experimentează bufeuri, experimentează insomnii singure sau determinate de bufeuri, creștere în greutate, datorită privării de estrogen, pielea se subțiază, apar ridurile, firul de păr se subțiază și se rărește. Sunt tulburări psihice care pot să apară. Pacientele sunt ușor deprimate, irascibile, anxioase pentru că se produc toate aceste tulburări în corpul lor și de aceea, este important ca ele să știe la ce se așteaptă în perioada de perimenopauză și să putem să venim în ajutorul lor cu terapie de substituție hormonală sau cu terapie complementară.
Să putem să combatem practic toate tulburările acestea vasomotorii. Pe lângă tulburările vasomotorii, dacă pacienta nu își administrează terapie de substituție hormonală sau terapie complementară sau terapie topică locală, intravaginală. Poate să apară și sindromul urogenital, cum îi spunem noi, atrofia vaginală de care a auzit toată lumea care este caracterizată de o uscăciune a mucoasei vaginale. Se produce și un dezechilibru de floră al mucoasei vaginale, iar pacientele sunt predispuse la infecții de tract urinar mai frecvent, apare o scădere a libidoului, tulburări sexuale, dispareunie, diverse leziuni după contactul sexual și pentru toate aceste simptome, evident că avem și terapie de combatere a lor.
Ce simt femeile care se confruntă cu atrofie vaginală în timpul contactului sexual?
În primul rând, uscăciunea vaginală este direct responsabilă de dispareunie, adică de durerea în timpul contactului sexual. Și este foarte important ca pacienta să se deschidă în fața medicului și să întrebe și medicul, să ghideze discuția spre care este momentul în care, practic, apare durerea în timpul contactului sexual, pentru că în cazul uscăciunii vaginale, durerea este la penetrare.
Este foarte simplu să îți dai seama și dacă o consulți, pentru că observi instant vaginul care este uscat, palid și pacienta după aceea își deschide sufletul și îți spune toate simptomatologiile.
Nu ți le spune din prima, trebuie să o câștigi și să îi câștigi încrederea în a spune acest lucru și practic, datorită uscăciunii vaginale și fricii că o s-o doară la contactul sexual apar și tulburările de viață sexuală, îi scade libidoul și automat ajunge și mai greu la orgasm.
Există factori de risc care pot accelera sau întârzia instalarea menopauzei?
După cum vă spuneam, există factorii aceștia genetici. Dacă mama a intrat mai devreme, te aștepți ca și pacienta să intre mai devreme la menopauză decât vârsta de 51 de ani.
Există factori care pot influența negativ, cum este fumatul, pentru că fumatul scade cantitatea de estrogeni, induce modificări în microcirculația la nivelul ovarian și scade mai repede rezerva ovariană și calitatea foliculilor ovarieni. De asemenea, consumul de alcool și sedentarismul. Factori care ar fi protectivi ar fi un stil de viață activ cu o dietă corespunzătoare, bazată mai mult pe fructe și legume, fără grăsimi și dulciuri, renunțatul la alcool și la fumat. Noi tot timpul când tratăm o pacientă la menopauză, o tratăm customizat, adică nu avem aceeași rețetă pentru toate pacientele.
Ce impact are menopauza asupra sănătății osoase și cardiovasculare?
Practic, prin menopauză, cum spuneam anterior, producția de estrogen este scăzută și estrogenul este cel care este cu factor protectiv pentru sistemul osos și sistemul cardiovascular. Prin privarea aceasta de estrogen, practic, se produce inițial o demineralizare osoasă, osteopenie întâi, până ajungem la osteoporoză și în cel mai rău caz, fractura pe os patologic dacă pacienta nu își administrează suplimente alimentare de calciu, cu vitamina D sau bifosfonați, dacă o diagnosticăm din timp. De asemenea, lipsa estrogenului are impact negativ asupra aparatului cardiovascular prin dislipidemiile pe care le produce, crește practic valoarea colesterolului rău (LDL) și scade valoarea colesterolului bun și practic este favorizată apariția plăcilor ateromatoase la nivelul vaselor cu tulburările cardiovasculare care pot să decurgă din acest aspect.
Ce schimbări de stil de viață pot ajuta la gestionarea simptomelor menopauzei?
Mie îmi place foarte mult să le spun pacientelor mele că menopauza nu înseamnă pauză și că avem foarte, foarte multe terapii cu care putem să le ajutăm să treacă peste această etapă de intrare la menopauză. În primul rând și pentru psihic este un impact puternic. Am intrat la menopauză? O să am tulburări vasomotorii, nu vei dormi noaptea, nu te odihnești, ești irascibil plus modificările tegumentare pe care nu și le dorește nicio femeie: să aibă pielea uscată, să apară ridurile, tulburările de la firul de păr, tulburările pe care le-am spus anterior, de atrofie vaginală și practic, noi avem foarte multe remedii pentru acest lucru.
Cum pot femeile să gestioneze problemele de somn asociate cu menopauza? E nevoie de o suplimentare cu melatonină, care scade odată cu înaintarea în vârstă?
Pe lângă terapia pe care ați specificat-o dumneavoastră, pot să augmenteze și ele cu o cameră aerisită, întunecată, liniștită, eventual răcoroasă, pentru că bufeurile nocturne acompaniază această insomnie, ventilatoare, aer condiționat. Se mai recomandă să nu consumi alimente acide și picante înainte de culcare, ultima masă să fie cu 4 ore înainte de a merge la culcare. Eventual, să bea un ceai de tei, o cană de lapte, sunt specificate în cărți meditațiile, yoga, momentele astea în care te regăsești tu cu tine.