0
0
Aruncă o privire și peste articolele de mai jos, este posibil să îți fie de ajutor
Sharing is caring! Împărtășește acest articol cu toți cei dragi ție. Distribuie pe Facebook sau copiază link-ul articolului și trimite-l apropiaților.
30 ianuarie 2026 (acum 8 luni)
Aruncă o privire și peste articolele de mai jos, este posibil să îți fie de ajutor
Sharing is caring! Împărtășește acest articol cu toți cei dragi ție. Distribuie pe Facebook sau copiază link-ul articolului și trimite-l apropiaților.
Sindromul premenstrual este o realitate frecvent întâlnită în rândul fetelor și femeilor, dar adesea este minimalizat sau considerat „normal”, chiar și atunci când simptomele afectează semnificativ viața de zi cu zi. Pentru a înțelege cât de frecvent este acest sindrom, care sunt factorii de risc, cum se diferențiază de tulburarea disforică premenstruală și când este necesar un consult medical, am stat de vorbă cu Dr. Marieta Mușetescu, medic primar obstetrică-ginecologie.
Cât de frecvent este sindromul premenstrual în rândul fetelor și femeilor și care sunt principalele simptome?
Din păcate, frecvența este crescută undeva între 70–80%. Dintre acestea, cam 20-30% din cazuri sunt cu simptome care creează dificultăți în viața cotidiană și undeva între 2-8% sunt simptome extrem de severe care necesită practic ieșirea din muncă, din serviciu, repaus la domiciliu și tratamente mai complexe.
Există factori de risc care cresc probabilitatea apariției sindromului premenstrual?
Da, sunt factorii de mediu care presupun stres, alimentație greșită, în care predomină zahărul, sarea, cofeina, fumatul.
Se pare că există studii care spun că și fumatul excesiv poate să creeze probleme. Stresul extrem, somnul de proastă calitate, insomnia și, bineînțeles, sunt citați și factori genetici.
Sunt studii care spun că acolo unde mama a avut probleme sau sunt surori care au probleme, procentul pacientelor cu sindrom premenstrual este mai crescut și, de asemenea, există o sensibilitate la partea aceasta de echilibru, dezechilibru, estrogen–progesteron în faza luteală, adică în a doua fază după ovulație, premenstruală.
Cum se diferențiază sindromul premenstrual de tulburarea disforică premenstruală (TDPM)?
Practic, tulburarea disforică premenstruală este extremul sindromului premenstrual. Simptomele pot fi fizice sau psiho-emoționale:
Dureri pelvine;
Crampe;
Durerea de sâni (mastodinie);
Balonare;
Tulburări digestive;
Iritabilitate;
Tensiune interioară;
Amețeli;
Cefalee;
Uneori greață și vărsături.
Toate aceste simptome, în tulburarea disforică premenstruală, merg la extrem, astfel încât pacienta practic nu poate să-și efectueze munca și nu poate să aibă o viață normală.
Poate sindromul premenstrual indica dezechilibre hormonale sau alte afecțiuni de fond?
Da, pe primul loc, practic ne referim la dezechilibre hormonale, motiv pentru care noi recomandăm atunci când pacientele vin la control un panel de analize hormonale. Dar nu doar asta.
Da, repet, este stilul de viață important, este o sensibilitate personală a fiecărei paciente și, bineînțeles că, este, într-o oarecare măsură, implicată și starea emoțională. Adică persoanele care sunt mai depresive, persoanele care au trecut printr-o depresie postpartum profundă, ne așteptăm să aibă un sindrom premenstrual acut până la tulburarea disforică premenstruală.
Când trebuie o femeie să ceară ajutor medical pentru simptomele premenstruale?
Când disconfortul o incomodează să ducă o viață normală. Nu este normal să credem că, dacă a durut-o pe mama sau dacă o doare pe prietena mea, e normal. Nu. În principiu, dacă durerile pelvine necesită mai mult decât un Nurofen-două, ar fi totuși de sfătuit cu un medic.
Care sunt principalele opțiuni de tratament?
Pot fi hormonale. Sigur, după ce am făcut un panel hormonal. De asemenea, se recomandă și consilierea psihologică și, bineînțeles, consilierea în vederea unui stil de viață sănătos.
Ce rol au suplimentele alimentare în gestionarea sindromului premenstrual?
Într-un sindrom premenstrual obișnuit, sunt importante. Ar fi primul pas pe care îl facem în a ne ajuta pacientele.
Când vorbim de suplimente, ne gândim la vitamina B, care aduce un aport energetic, pentru că unul din simptome este și oboseala marcată și epuizarea. Vitex Agnus Castus, care este, eu îl numesc așa, un „tonic ovarian”, contribuie prin compoziția chimică la a echilibra balanța între estrogen și progesteron. Pentru că, practic, noi putem avea un sindrom premenstrual fie cu un exces de estrogen, fie cu un progesteron scăzut față de valorile normale în perioada după ovulație până la menstră.
De asemenea, este important magneziul pentru că reușește să creeze o stare de bine, de calm și, uneori, ne ajută să avem un somn mai bun. Calciu și mai sunt și alte suplimente cum sunt maca și ghimbirul. Cam astea sunt suplimentele pe care noi le folosim.
Articolul a fost actualizat/publicat în data de 5 octombrie 2026
Explorează și articole din celelalte categorii
Sfatul farmacistului
Maria Băluță
Farmacist specialist
17 februarie 2025
acum 1 an
6.6 mii
5
Ortopedie
Dr. Angelo Abagiu
Medic specialist ortopedie
6 februarie 2026
acum 8 luni
3.1 mii
4
Dermatovenerologie
Dr. Mara Scutelnicu
Medic primar dermatovenerologie
26 mai 2026
acum 4 luni
3.2 mii
4
Gastroenterologie
Dr. Oana Bărboi
Medic Specialist în Gastroenterologie
23 iunie 2025
acum 1 an
8.0 mii
10
