0
0
Aruncă o privire și peste articolele de mai jos, este posibil să îți fie de ajutor
Sharing is caring! Împărtășește acest articol cu toți cei dragi ție. Distribuie pe Facebook sau copiază link-ul articolului și trimite-l apropiaților.
28 aprilie 2026 (acum 5 luni)
Aruncă o privire și peste articolele de mai jos, este posibil să îți fie de ajutor
Sharing is caring! Împărtășește acest articol cu toți cei dragi ție. Distribuie pe Facebook sau copiază link-ul articolului și trimite-l apropiaților.
Menopauza este o etapă naturală în viața fiecărei femei, dar vine la pachet cu o serie de schimbări care pot influența semnificativ starea de sănătate și calitatea vieții. Unele simptome apar rapid și sunt ușor de observat, în timp ce altele se dezvoltă treptat și pot deveni probleme serioase în timp.
Pentru a înțelege mai bine ce se întâmplă în organism în această perioadă și cum pot fi gestionate aceste transformări, am discutat cu Dr. Raul Cherecheș, medic specialist obstetrică-ginecologie.
Menopauza vine cu multe transformări, unele resimtite imediat și de multe ori intens de către femei, altele însă devenind o problemă în timp. Care sunt principalele modificări hormonale și cum influențează acestea întregul organism?
Principalele modificări hormonale, când intrăm în perioada asta de tranziție, sunt faptul că ovarele nu mai produc suficient estrogen și progesteron. Ciclurile nu mai sunt ovulatorii și astfel nu se mai produc principalii hormoni feminini.
Asta în corp determină foarte multe consecințe. Estrogenul are receptori în absolut aproape toate celulele din corp; de la nivel cerebral, la nivel de glande, la nivel oaselor, în păr, în unghii, în articulații, în piele, în pereții și mucoasele întregului corp, în special vaginale, mucoasa vaginală. Și, astfel, consecințele sunt globale și sunt de-a dreptul dezastruoase câteodată.
Cum afectează scăderea estrogenului sănătatea cardiovasculară?
Estrogenul se ocupă sau menține elasticitatea vaselor în primul rând și, de asemenea, menține echilibrul profilului lipidic. În vârsta și în perioada reproductivă, profilul lipidic este menținut de estrogen în principal, mai ales în organismul unei femei. Când nu mai avem estrogen, lucrurile o iau în jos pe plan cardiovascular.
Elasticitatea se pierde, profilul lipidic se schimbă într-un mod toxic, crește LDL-ul, colesterolul acela rău și scade cel bun, HDL-ul și atunci lucrurile progresează în speță spre boli cardiovasculare. În general, o femeie care intră în menopauză își pierde protecția estrogenului și are un risc de boli cardiovasculare exact la fel ca bărbatul.
Există un risc crescut de hipertensiune, diabet sau dislipidemie după menopauză?
Da. Sindromul metabolic este foarte prevalent la femeile în post-menopauză. De ce? Tot din cauza estrogenului.
După cum ziceam, estrogenul favorizează menținerea unui echilibru la nivelul colesterolului, la nivelul profilului lipidic. Pe lângă asta, în perioada reproductivă, estrogenul menține celulele adipoase, în special în partea fesieră și a coapselor la corpul unei, iar după ce nu mai avem estrogen, țesutul adipos începe să crească la nivelul burții, exact fenotipul masculin. De asemenea, crește foarte mult și grăsimea viscerală, crește rezistența la insulină și, în final, netratată, duce la diabet și astfel avem tot sindromul metabolic instalat.
Deci da, femeile în menopauză sunt la risc de a dezvolta acest sindrom metabolic. Obezitate, hipertensiune, boli cardiovasculare și prediabet-diabet.
De ce apar schimbări de dispoziție, anxietate sau episoade depresive?
Estrogenul are receptori inclusiv la nivelul producției de neurotransmițători. Este direct implicat în producția de serotonină, de noradrenalină și chiar și de dopamină.
Când nu mai avem estrogen, producția și, mă rog, sinapsele implicate dependente de acești neurotransmițători se vor deteriora și apar astfel turbulări de dispoziție, anxietate, palpitații și chiar stări depresive cu depresie dacă nu este îngrijită femeia.
Există o legătură între menopauză și riscul de declin cognitiv?
Da, există. Din păcate, estrogenul este implicat și are receptor, cum spuneam, și la nivel cerebral.
Este implicat în ariile de memorie, astfel nemaivând estrogen, declinul nu e foarte avansat, dar pot apărea simptome de ceață mentală, dificultăți de atenție foarte importante și afectarea memoriei pe termen scurt.
Cum influențează menopauza densitatea osoasă și riscul de osteoporoză?
Estrogenul are receptori și la nivelul sistemului osos. În perioada vârstei reproductive, estrogenul împiedică resorpția osoasă, adică împiedică prin acești receptori și prin stimularea lor, împiedică ca osul să-și piardă densitatea, să-și piardă mineralele, le ține acolo înăuntru. Când nu mai avem estrogen, osteoclastele, care sunt celulele responsabile de mâncarea osului, nu mai au control, nu mai sunt controlate de nimic și încep încet-încet să mănânce mineralele din oase și să se demineralizeze osul.
E foarte important odată cu intrarea în perioada de tranziție să facem o osteodensitometrie. Este o analiză imagistică care ne calculează riscul, ne calculează un scor de pierdere osoasă, de densitate osoasă și concomitent și un scor de risc pentru fracturi. În funcție de asta, putem pune de-a dreptul indicație de hormonoterapie de substituție și de asemenea, dacă osteoporoza este avansată, se pune problema de un tratament adecvat și țintit pe mineralizarea osoasă.
Durerile articulare sunt frecvente în menopauză? Care este explicația medicală?
Sunt foarte frecvente durerile articulare, inclusiv în perioada de tranziție. De ce? Pentru că același estrogen are receptori și la nivelul periostului și la nivel sinovial și în celulele din țesutul periarticular. Nemaiavând estrogen, aceste structuri încep să se deterioreze mult mai repede ca în perioada reproductivă și apar aceste dureri în general, din cauza inflamației, în primă fază, după care, în timp, apar modificările de artroză și modificări degenerative în spațiu articular.
Cum afectează menopauza pielea și mucoasele?
Din cauza lipsei de estrogen, colagenul se pierde. Estrogenul e unul dintre principalii promotori ai sintezei de colagen, pe care îl găsim în toate structurile de peste tot.
Colagenul e peste tot. Nemaiavând principalul promotor al colagenului, pielea începe să își piardă din elasticitate, începe să fie mai uscată, apare și uscăciunea ochilor, apar și unghiile care nu mai cresc la fel de bine ca în perioada reproductivă. Și apar și ridurile acelea date de îmbătrânirea pielii. Sunt riduri care apar din cauza faptului că nu mai există colagen la nivelul dermului.
De ce observă multe femei subțierea sau căderea accentuată a părului în perioada menopauzei?
Cu căderea părului este mai complicat un pic. În principal avem receptori și în zona pielii, exact cum ziceam.
Avem și efluvium telogen pe de o parte. Pe de altă parte, scăderea estrogenului duce la o scădere a fazei anagene a creșterii părului și, astfel, părul începe să se subțieze, să nu se mai regenereze și să stea într-o continuă fază din aceasta de cădere accentuată. Avem așa numita alopecie, pierderea părului în fenotip feminin.
Cam 50-60% dintre aceste femei, femeile în perimenopauză, își pierd o parte din densitatea firului de păr.
Ce rol joacă scăderea estrogenului și modificarea raportului estrogen–androgen în sănătatea părului?
Există și ideea aceasta că scad și androgenii. Nu chiar scad androgenii, ci mai mult se contrabalansează.
Adică, nemaiavând estrogen, avem cumva androgenii care nu neapărat au crescut, nu sunt mai mulți, ci doar au rămas așa singuri în corp, nebalansați, neechilibrați de estrogen și atunci apare inclusiv această afectare androgenică la nivelul folicului de păr și posibil să se asocieze și tipul acesta de pierdere, tipul acesta de cădere cel al androgenii din cauza acestei schimbări de echilibru între androgen și estrogen. Deci da, e foarte complicată problema căderii părului în perimenopauză.
Ce este sindromul genito-urinar al menopauzei și cât de frecvent este?
Este foarte frecvent. Sindromul genito-urinar este printre cele mai frecvente acuze în perioada de postmenopauză. Se manifestă prin uscăciune, senzație de usturime, prin senzație de arsuri, prin dureri la contactul sexual, prin infecții urinare repetate, iar astea se datorează în principal estrogenului care, nemafiind prezent în mucoasa vaginală și în mucoasa uretrală, aceste mucose se atrofiază, se usucă și apar aceste simptome datorate atrofiei și inflamației concomitente la nivelul acestor mucoase.
Ce soluții există pentru pacientele care se confruntă cu scăderea libidoului sau disconfort la contactul sexual?
Aceste simptome sunt datorate, la fel, scăderilor hormonale din perioada de tranziție. Cele mai eficiente tratamente pentru aceste simptome sunt terapiile hormonale. Există și suplimente și variante non-hormonale care pot fi eficiente, nu la toată lumea, pentru pacientele cu contraindicații la terapie hormonală, pentru pacientele care nu-și doresc să ia hormoni, nu suntem obligați să luăm hormoni, nu vă obligă nimeni să luați hormoni. Dacă nu vă doriți să vă administrați hormoni, nu-i obligatoriu. Există și variante naturale, suplimente și extracte din plante, care pot să vă ajute.
Cui i se recomandă terapia de substituție hormonală și care sunt riscurile reale?
Se recomandă în principiu tuturor femeilor care nu au contraindicații la terapia hormonală și care își doresc să îmbătrânească mai frumos, mai sănătos și mai lent, nu într-un mod accelerat și nu suferind de tot felul de simptome. Nu e pentru toată lumea. Dacă nu vreți să luați hormon, nu e neapărat.
Ce alternative non-hormonale recomandați pentru simptomele menopauzei?
Pentru partea de uscăciune există preparate locale cu acid hialuronic, cu lactobacili, așa-numitele umectante, care pot să readucă nivelul de lubrifiere cât de cât optim.
Pentru bufeuri avem suplimente care conțin isoflavone, care conțin trifoi roșu, care conțin black cohosh, avem extracte din soia, care pot fi eficiente în ameliorarea bufeurilor și a transpirațiilor nocturne. De ce? Pentru că conțin aceste isoflavone, care sunt de fapt niște fitoestrogeni, practice. Sunt non-hormonali, sunt extracte din plante și care pot să ajute.
Pentru partea de libido avem extractele care conțin maca, avem ashwaganda, avem magneziu, diferitele forme de magneziu care pot să ajute atât partea de bufeuri cât și partea de dinamică sexuală.
Cât de important este stilul de viață (dietă, sport, somn) în gestionarea simptomelor?
Este foarte important stilul de viață. Cu cât ducem o viață mai sănătoasă, cu cât somnul este mai odihnitor și mai regenerativ, cu atât procesul de îmbătrânire și implicit și partea de acuze și de simptome menopauzale vor fi mai reduse. Dacă evităm sedentarismul, vom preveni cât de cât bolile cardiovasculare și de asemenea îmbătrânirea corpului, și sindromul metabolic, și diabetul poate fi prevenit prin sport, prin mișcare, prin renunțarea la fumat. Fumatul este un factor antiestrogenic. El degradează estrogenul, degradează colagenul din piele, provoacă îmbătrânirea prematură a pielii, provoacă căderea părului și provoacă metabolizarea și puținul estrogen rămas în perioada asta.
Deci e foarte important să renunțăm la fumat și, în general, sport și un somn odihnitor. Cam astea sunt cele mai importante.
Articolul a fost actualizat/publicat în data de 5 octombrie 2026
Explorează și articole din celelalte categorii
Dermatovenerologie
Prof. Dr. Laura Gheucă Solovăstru
Medic primar dermato-venerologie
29 august 2025
acum 1 an
4.6 mii
4
Sfatul farmacistului
Alexandra Ioana Olariu
Farmacist
25 septembrie 2026
acum 10 zile
2.0 mii
0
Noutăți medicale
Echipa editorială
Activități editoriale
26 noiembrie 2024
acum 1 an
3.2 mii
3
Gastroenterologie
Dr. Oana Bărboi
Medic Specialist în Gastroenterologie
23 iunie 2025
acum 1 an
8.0 mii
10
