0
0
Aruncă o privire și peste articolele de mai jos, este posibil să îți fie de ajutor
Sharing is caring! Împărtășește acest articol cu toți cei dragi ție. Distribuie pe Facebook sau copiază link-ul articolului și trimite-l apropiaților.
11 martie 2025 (acum 23 zile)
Problemele digestive afectează un număr tot mai mare de persoane, putând varia de la disconfort ușor la tulburări severe. Printre cele mai comune se numără refluxul gastroesofagian, gastrita, ulcerul, sindromul de colon iritabil, balonarea și constipația. Acestea pot fi cauzate de factori precum alimentația nesănătoasă, stresul, infecțiile, intoleranțele alimentare sau anumite boli cronice.
Despre modul de abordare a fiecărei probleme digestive, dar și despre cum putem susține sănătatea sistemului digestiv am stat de vorbă cu dr. Camelia Sărățanu, medic specialist gastroenterologie, în cadrul interviului pe care vă invităm să îl citiți.
Boala de reflux gastroesofagian este o afecțiune foarte frecventă, legată adesea de obiceiuri alimentare nesănătoase, stres și obezitate.
Boala de reflux gastroesofagian este constituită din totalitatea simptomelor clinice cu sau fără leziuni ale mucoasei esofagiene, produse de refluxul conținutului gastric în esofag, reprezentând o problemă de sănătate publică, cu un impact socio-economic și psihologic foarte important. Astfel, se consideră că boala de reflux gastroesofagian afectează calitatea vieții în egală masură ca și evenimentele coronariene sau afecțiunile reumatologice.
O altă afecțiune des întâlnită în tulburările tractului gastro-intestinal este sindromul intestinului iritabil, care se caracterizează prin dureri abdominale, meteorism abdominal accentuat, borborisme, tulburări de tranzit care pot fi: fie diaree, fie constipație, fie alternanța lor.
De asemenea, în creștere sunt sindroamele dispeptice: dispeptice funcționale în proporție de 70% sau dispepsia organică. Ce este dispepsia, de fapt? Este caracterizată prin arsură sau durere epigastrică, prin senzație de sațietate precoce, plenitudine gastrică, greață și balonare.
De asemenea, în continuă creștere sunt intoleranțele la gluten și la lactoză, bolile inflamatorii care sunt boala Crohn și colita ulcerativă, și, de asemenea, litiaza biliară și steatoza hepatică de diferite grade.
În ultimii ani s-a constatat, într-adevăr, o creștere a numărului de cazuri de sindrom de intestin iritabil și boală de reflux gastroesofagian din cauza stilului de viață modern, alimentației dezechilibrate, gestionării proaste a stresului, lipsei exercițiilor fizice, sedentarismului și tulburărilor echilibrului microflorei intestinale.
Mai mult, pandemia Covid 19 a avut un impact negativ asupra sănătățiii digestive, practic schimbând obiceiurile alimentare sănătoase și crescând nivelul de stres. În acest fel s-au exarcerbat anumite afecțiuni care deja existau.
Dieta și stilul de viață sunt elemente esențiale pentru sănătatea aparatului digestiv. Astfel, o dietă echilibrată, bogată în fibre, în vegetale, în cereale integrale, asigură o bună desfășurare a funcționării aparatului digestiv și poate preveni constipația sau afecțiuni ale colonului, cum ar fi diverticuloza colonică sau boala hemoroidală. Pe de altă parte, o alimentație haotică, cu alimente intens procesate, grăsimi, poate duce la obezitate și, de aici, la diferite afecțiuni digestive: reflux gastroesofagian sau steatoze hepatice de diverse grade și, câteodată, și boli inflamatorii intestinale.
Fumatul și alcoolul pot irita mucoasa stomacului și pot genera afecțiuni precum boala de reflux gastroesofagian și ulcer gastric. De asemenea, fumatul întreține inflamația și dă un prognostic foarte prost bolilor inflamatorii intenstinale. Și, nu în ultimul rând, stresul cronic prin creșterea nivelului de cortizol.
În concluzie, o dietă variată, echilibrată, un stil de viață sănătos, gestionarea stresului, activități fizice regulate duc la o sănătate a aparatului digestiv.
Toate sunt simptome nespecifice care necesită un consult medical dacă sunt frecvente, repetitive și se întind pe mai mult de 4-8 săptămâni. Ele pot marca fie afecțiuni simple, pot masca afecțiuni complexe sau pot evolua către complicații dacă nu sunt tratate corespunzător sau ignorate. Sigur că da, există și semnale de alarmă, cum ar fi disfagia – problemele la înghițit, odinofagia – greutate la înghițire, inapetența – produse patologice în scaun sau scăderea ponderală în mod involuntar. Acestea sunt la fel de importante ca vârsta și afecțiunile personale sau patologice familiale cu care vine individul.
Deci, în concluzie, dacă avem simptome ușoare, poate să nu fie ceva grav; dacă ele trec printr-un regim alimentar și un stil de viață sănătos, este foarte bine. Dacă nu, trebuie să ne prezentăm urgent într-un cabinet de medicină de familie sau de gastroenterologie ca să putem primi un tratament adecvat și a identifica, de fapt, cauza acestor probleme.
Enzimele digestive ajută la descompunerea unor proteine, carbohidrați sau grăsimi, astfel încât organismul să poată folosi acești nutrienți necesari. Enzimele digestive sunt de mai multe categorii: amilază, lipază, protează sunt cele obișnuite; dar există și enzime specifice: lactaza care digeră lactoza, alfa-galactozidaza care digeră carbohidrații complecși din alimente greu tolerabile, cum sunt varza, mazărea, fasolea, și celulază și bromelaină – enzime care nu sunt secretate de organism în mod normal și care sunt esențiale pentru abordarea unui stil de viață sănătos.
Conform Organizației Mondiale a Sănătății, probioticele sunt organisme vii, atent selecționate, care atunci când sunt administrate în doze adecvate, aduc beneficii clare asupra organismului. Tulpinile de probiotice sunt multiple, însă bifidobacterium și lactobacillus sunt două tulpini, practic niște microorganisme care contribuie esențial la sănătatea sistemului digestiv. Ele sunt intens studiate și au rol în reglarea metabolică, endocrină și de homeostazie imună.
Probioticele se pot administra în reglarea tranzitului intestinal, fie diaree, fie constipație, sau alternanța lor; în sindromul intestinului iritabil, se pot administra post antibioterapie sau în timpul terapiei cu antibiotice. De asemenea, au rol important în bolile inflamatorii intestinale, reduc inflamația în boala Crohn și colita ulcerativă. Alte roluri în care poate fi folosit probioticul este în reglarea imunității, în afecțiuni respiratorii, de pildă, la copii. Poate fi folosit în dermatita atopică, în sarcină, în alăptare și în boli metabolice – unde obezitatea la copii reprezintă problemă pediatrică majoră.
O veche concepție filozofică spune că suntem ceea ce mâncăm. Alimentația modernă reprezintă o provocare pentru organismul nostru, care nu întotdeauna poate să facă față avalanșei și diversității alimentare la care îl supune stilul de viață nesănătos pe care îl trăim cu toții. Mai mult decât atât, mâncăm seara, în grabă, neregulat, de multe ori alimentație procesată de tip fast food. Industria alimentară descoperă noi compuși care să îmbunătățească gustul, textura, mirosul alimentelor, iar fructele și legumele sunt modificate genetic.
Sunt foarte importante enzimele digestive și își au rolul lor ori de câte ori sunt mese copioase, alimentație necorespunzătoare, programul meselor iar nu se respectă de către mulți dintre noi. Dar aceste enzime digestive se pot administra și în tulburări gastrointestinale, precum gastrita, duodenita, în pancreatite, în intoleranțe la lactoză sau la gluten, de asemenea, la pacientul vârstnic. Se administrează pacienților care consumă medicamente, cum ar fi antiinflamatoare nesteroidiene sau antibiotice și, nu în ultimul rând, la pacienții care suferă de stres cronic.
Se consideră practic că jumătate din populația adultă are un episod de indigestie o dată pe lună. Și de aceea trebuie administrate aceste complexe de enzime digestive și probiotice pentru echilibrarea florei intenstinale și reducerea simptomatologiei pe care o cunoaștem, de balonare, greață, dureri, disconfort abdominal.
Factorii de risc pentru apariția bolii de reflux gastroesofagian sunt reprezentați de regimul alimentar dezordonat, însemnând creștere în greutate, calculată printr-un indice de masă corporal mare sau circumferință abdominală crescută, de asemenea, fumatul, alcoolul, alimentația necorespunzătoare, alimente prăjite, procesate, condimentate, dulciuri concentrate, ciocolată, ceai, cafea. Foarte important este programul meselor – lipsa micului dejun este un factor de risc –mese care, de foarte multe ori, ajung să fie seara sunt mese abundente.
Cine poate să facă cel mai des boală de reflux gastroesofagian? Așa cum am spus, persoanele obeze, persoanele în vârstă pentru că se știe că odată cu vârsta scade și capacitatea de relaxare a sfincterului esofagian inferior, femeile însărcinate – și aici avem incriminate modificări hormonale și creșterea presiunii intraabdominale, persoanele care fumează, beau alcool, consumă anumite medicamente și pacienții stresați. Ceea ce vreau să adaug este că în continuă creștere sunt două categorii de risc pentru boala de reflux gastroesofagian: tinerii între 20 și 30 de ani și populația vârstincă între 60 și 70 de ani.
Articolul a fost actualizat/publicat în data de 4 aprilie 2025
Aruncă o privire și peste articolele de mai jos, este posibil să îți fie de ajutor
Sharing is caring! Împărtășește acest articol cu toți cei dragi ție. Distribuie pe Facebook sau copiază link-ul articolului și trimite-l apropiaților.
Exprimă-ți părerea despre informațiile din acest articol
Explorează și articole din celelalte categorii
Noutăți medicale
Echipa editorială
Activități editoriale
16 ianuarie 2025
acum 2 luni
5.6K
2
Psihologie
Prof. dr. Cătălin Pricop
Președintele Asociației Urologilor din Iași
26 noiembrie 2024
acum 4 luni
109
1
Dermatovenerologie
Dr. Alin Nicolescu
Medic primar dermatologie
26 noiembrie 2024
acum 4 luni
270
0
Noutăți medicale
Echipa editorială
Activități editoriale
11 decembrie 2024
acum 3 luni
1.2K
0
