0
0
Aruncă o privire și peste articolele de mai jos, este posibil să îți fie de ajutor
Sharing is caring! Împărtășește acest articol cu toți cei dragi ție. Distribuie pe Facebook sau copiază link-ul articolului și trimite-l apropiaților.
24 martie 2026 (acum 6 luni)
Aruncă o privire și peste articolele de mai jos, este posibil să îți fie de ajutor
Sharing is caring! Împărtășește acest articol cu toți cei dragi ție. Distribuie pe Facebook sau copiază link-ul articolului și trimite-l apropiaților.
Dermatozele sunt afecțiuni frecvente ale pielii, întâlnite atât la copii, cât și la adulți, însă în anumite condiții acestea se pot complica cu infecții secundare, devenind mai greu de controlat și necesitând tratament specific.
Pentru a înțelege care sunt dermatozele cu risc crescut de suprainfectare, de ce se produce această complicație, cum poate fi recunoscută clinic și care este abordarea terapeutică corectă, am stat de vorbă cu Dr. Mihaela Popa, medic primar dermatologie-venerologie.
Care sunt cele mai frecvente tipuri de dermatoze care se pot complica cu infecții secundare?
Cele mai frecvente tipuri de dermatoze, cel puțin în dermatologia pediatrică, unde activez în prezent, sunt dermatitele atopice, adică dermatitele pe status atopic. Dermatitele atopice pot duce la xeroză cutanată.
Xeroza cutanată reprezintă un factor de dereglare, de distrugere a barierei cutanate și, prin așa-numitele fisuri (invizibile în stadiile incipiente) ale pielii, se pot grefa diverși germeni. Astfel, pot apărea așa-numitele infecții bacteriene, respectiv dermatitele suprainfectate cu Staphylococcus aureus, streptococi de pe piele, Corynebacterii, dermatofiți, levuri și așa mai departe.
Care sunt principalele cauze ale suprainfectării unei dermatoze?
Cauzele cele mai frecvente, tot în dermatologia pediatrică, dar valabile și pentru patologia adultului, sunt leziunile apărute prin fricțiune. Mai corect spus, scărpinatul poate duce la lezarea barierei cutanate, pe acel status atopic despre care am vorbit, asociat cu xeroza.
În această situație, pielea practic nu mai are stratul lipidic care ne apără și ne protejează. Acest strat lipidic creează, de fapt, un microbiom cutanat sau, mai corect spus, o barieră intactă a pielii, care împiedică grefarea germenilor condiționat patogeni, cei care pot da infecții.
Acești germeni condiționat patogeni sunt microorganisme care, la o persoană cu un film hidrolipidic sănătos, cu o barieră cutanată intactă, fără status atopic sau cu un status atopic bine controlat, ar rămâne fără să producă probleme. Însă, în condițiile favorizante, cum ar fi xeroză, scărpinat, leziuni de grataj, ei se pot grefa și pot produce suprainfecțiile despre care am vorbit.
Cum se diferențiază clinic o dermatoză simplă de una complicată cu infecție?
Dermatozele simple sunt cele care apar cu eritem, prurit și leziuni care, în acel moment, nu sunt exudative, nu sunt intens inflamate și nu prezintă secreții sau puroi.
În dermatozele suprainfectate, în schimb, apar eritemul și edemul, pustulele, leziunile lichidiene sau leziunile suprainfectate cu puroi, cum sunt, de exemplu, pustulele.
Care este abordarea terapeutică generală pentru aceste cazuri complicate?
Primul pas este repararea barierei cutanate. Fiind și microbiolog – aceasta a fost prima mea specializare, ca medic primar în microbiologie, pe care am practicat-o mulți ani, urmată ulterior de dermatologie – eu pun un accent foarte mare pe acest aspect.
Fără repararea barierei cutanate, indiferent ce creme sau tratamente folosim, putem aduce pacientul în remisiune, dar nu îl ajutăm să treacă definitiv peste acest episod. De aceea, prefer gelurile tip syndet, adică detergent non-detergent, care curăță pielea fără să îndepărteze filmul hidrolipidic.
Avem apoi balsamuri, emoliente, creme, alese în funcție de structura pielii. Dacă există xeroză importantă, vom folosi o cremă mai grasă. Dacă pielea aparține unei persoane mai în vârstă și asociem și o scădere a estrogenilor (vorbind despre patologia adultului), iar xeroza este de cauză hormonală, vom prefera un balsam sau o loțiune care să se absoarbă mai rapid.
Aceste produse sunt, de multe ori, îmbogățite și cu probiotice, care ajută semnificativ la refacerea barierei cutanate.
Ulterior, putem folosi corticoterapie de potență ușoară, medie sau înaltă. Dacă există infecții, vom utiliza creme active pe diferite clase de germeni: coci gram-pozitivi, coci gram-negativi, Corynebacterii, inclusiv antifungice. Aici vorbim despre substanțe precum acidul fusidic, mupirocina, retapamulina. Există foarte multe creme care combat cocii gram-pozitivi, inclusiv Staphylococcus aureus meticilino-rezistent, infecții care nu pot fi stăpânite dacă nu sunt tratate corect încă de la început.
Bineînțeles, folosim și antifungice locale pe bază de clotrimazol, ketoconazol, itraconazol, miconazol și multe altele. De asemenea, pot fi necesare antihistaminice, de generația întâi sau a doua, cum ar fi desloratadina, levocetirizina și altele.
De ce forma farmaceutică de cremă este preferată în dermatozele infectate?
Cremele sunt preferate deoarece nu ocluzează leziunea. Pot conține antibiotic, corticoid sau substanțe antiinflamatoare, precum dexametazona, având un efect antiinflamator și antieritematos local.
Corticoterapia locală sub formă de cremă nu produce ocluzie, poate hidrata pielea și aduce un aport de apă, tratând, în același timp, prin substanțele active pe care le conține. Putem folosi creme simple, creme cu acid fusidic, corticoterapie locală sau combinații de antibiotic și antifungic.
În schimb, utilizarea unui unguent poate produce ocluzie, nu hidratează corespunzător și poate favoriza dezvoltarea germenilor anaerobi, ceea ce duce la agravarea situației. Unguentele sunt indicate acolo unde pielea este extrem de uscată, iar cremele sunt preferate atunci când există exudat și nu dorim să producem ocluzie, mai ales în context de inflamație sau suprainfecție bacteriană.
De ce este important ca pacienții cu dermatoze să consulte medicul?
Din poziția mea de medic, nu neapărat doar de dermatolog sau microbiolog, recomand tuturor pacienților, indiferent de afecțiune, fie că este cutanată sau la nivelul altui organ, să consulte medicul de specialitate. Pentru aceasta am învățat: să ajutăm pacientul și să îl îndrumăm să nu urmeze tratamente „după ureche”.
Este o patologie extrem de importantă. Eu am înclinat mulți ani din cariera mea către patologia cu tropism genetic și hormonal, inclusiv acneea, care este adesea minimalizată și tratată superficial, mai ales în zona cosmetică. Aceasta este o greșeală.
Dermatozele, inclusiv acneea, necesită tratament de specialitate, evaluare atentă, monitorizare, analize de rutină, analize hormonale, un „meniu dermatologic” adaptat fiecărui caz: cu ce spălăm pielea, cu ce tratăm, în funcție de tip, suprainfecție și stadiu. Și să nu uităm: pentru toate patologiile dermatologice, atunci când ieșim afară, este esențial să folosim SPF. SPF-ul, hidratarea, dietele antiinflamatorii, un stil de viață sănătos, sportul și consultațiile regulate la medicul de specialitate te pot ține longeviv și sănătos.
Articolul a fost actualizat/publicat în data de 5 octombrie 2026
Explorează și articole din celelalte categorii
Dermatovenerologie
Prof. Dr. Laura Gheucă Solovăstru
Medic primar dermato-venerologie
29 august 2025
acum 1 an
4.6 mii
4
Sfatul farmacistului
Alexandra Ioana Olariu
Farmacist
25 septembrie 2026
acum 10 zile
2.0 mii
0
Noutăți medicale
Echipa editorială
Activități editoriale
26 noiembrie 2024
acum 1 an
3.2 mii
3
Gastroenterologie
Dr. Oana Bărboi
Medic Specialist în Gastroenterologie
23 iunie 2025
acum 1 an
8.0 mii
10
