0
0
Aruncă o privire și peste articolele de mai jos, este posibil să îți fie de ajutor
Sharing is caring! Împărtășește acest articol cu toți cei dragi ție. Distribuie pe Facebook sau copiază link-ul articolului și trimite-l apropiaților.
14 iulie 2026 (acum 2 luni)
Aruncă o privire și peste articolele de mai jos, este posibil să îți fie de ajutor
Sharing is caring! Împărtășește acest articol cu toți cei dragi ție. Distribuie pe Facebook sau copiază link-ul articolului și trimite-l apropiaților.
Calitatea vieții după 50 de ani este strâns legată de sănătate, prevenție și modul în care fiecare persoană își organizează stilul de viață. De la controale medicale regulate și analize de rutină, până la alimentație, mișcare și echilibru emoțional, toate aceste aspecte contribuie la menținerea autonomiei și a stării de bine. Pentru a explica ce înseamnă calitatea vieții la această etapă a vieții și ce pot face pacienții pentru a preveni problemele de sănătate, am stat de vorbă cu Dr. Livia Popa, medic specialist medicină de familie.
Cum definiți calitatea vieții la pacienții peste 50 de ani?
Începem cu definiția calității vieții, conform OMS (Organizației Mondiale a Sănătății), care este un pic mai complexă, dar vom reveni imediat la calitatea vieții în medicină.
Prin definiția OMS, calitatea vieții presupune percepția indivizilor asupra situațiilor lor sociale, în contextul sistemelor de valori culturale în care trăiesc și în dependență cu propriile necesități, standarde și aspirații. Revenind la calitatea vieții în medicină, reprezintă stare de bunăstare, în primul rând fizică, psihică, incluzând sănătatea, satisfacția personală, atât profesională, cât și în viața de familie, educația și siguranța, de ce nu, chiar materială.
O întrebare foarte interesantă, pe care am pus-o chiar astăzi dimineață unei paciente și care a răspuns foarte, foarte simpatic și la care subscriu: calitatea vieții, până la urmă, mai ales după 50 de ani, când se presupune că avem o experiență, ne-o facem noi singuri.
Noi, românii, nu avem această educație de a face controale preventive. Ne prezentăm la medic în momentul în care doare, arde și nu mai putem. Cât de des ar trebui pacienții peste 50 de ani să vină la un control medical de rutină. Care sunt principalele analize și investigații preventive recomandate, cele peste care nu ar trebui să sară?
Vorbesc din punctul de vedere al medicului de familie, primul contact în sistemul sanitar românesc și nu numai, cu care vine în contact pacientul. Teoretic, nu numai peste 50 de ani, dar chiar și mai devreme, ideal ar fi să se prezinte anual măcar la două controale la medicul de familie.
Dacă este cazul, se merge cu investigații în mai multe specialități, dar ideal ar fi minim de două ori pe an. Începând cu consultația la medicul de familie, ce presupune o evaluare a stării de sănătate generală, o monitorizare a greutății, a tensiunii arteriale, a pulsului, frecvenței cardiace, a respirației și, să nu uităm, imediat revenim la analize sangvine și investigații mai complexe, pacientul, în condițiile în care reușești să stabilești o conexiune și o empatie cu individul respectiv, vine și spune singur ce îl deranjează, ceea ce este un plus.
Din punctul de vedere al analizelor sangvine, ce se recomandă și sunt chiar și decontate de către sistemul sanitar public este o hemoleucogramă, o glicemie, investigații de bază, un profil lipidic, și anume colesterol seric total și HDL/LDL, trigliceride serice, o biochimie, și anume: investigarea enzimelor hepatice TGO/TGP, bilirubină, proteine serice, TSH și o dozare a fierului, magneziului, calciului, fosforului, potasiului.
Altfel, din punctul de vedere cardiac, un EKG, cum am mai spus, monitorizarea tensiunii arteriale. În România a crescut destul de mult incidența bolilor cardiovasculare peste 50 de ani. Și, în funcție de rezultatele acestor analize, putem să mergem pe consultații specifice endocrinologice, cardio, gastronterologice și așa mai departe.
Ați vorbit de bolile cardiovasculare, ce recomandări le faceți pacienților dumneavoastră, mai ales la aceste categorii de vârstă, unde numărul pacienților cu astfel de afecțiuni a crescut destul de mult în ultimii ani? Ce ar trebui să facă pacienții ca să prevină?
Ce recomand pacienților mei: să fie atenți la regimul de viață, și anume: alimentație, odihnă, controale care trebuie făcute, după cum a precizat, minimum două pe an, dar să fie în ordine, să fie în regulă cu constantele lor sistemice. Un raport muncă-odihnă, hobby-uri, recreații optim, ci anume există un balans între aceste lucruri, pentru că prea mult stres determină o creștere a incidenței bolilor cardiovasculare, de asemenea, echilibrul între viața personală și viața profesională. Pacienților mei le recomand de fiecare dată, cultivarea unor hobby-uri, mai ales celor care au munca în fața unor monitoare sau sedentară, în niște birouri, să facă tot posibilul să-și organizeze timpul astfel încât să facă cât mai multă mișcare. Prin mișcare nu înțeleg neapărat performanțe sportive, ci pur și simplu câteva ore, în măsura timpului, dar când este vorba despre sănătate este foarte important, ar trebui să ne facem acest timp pentru că ne-o construim. Să facă astfel posibil încât să aloce o oră minim pe zi mișcării. Asta presupune plimbare, în funcție de capacitățile fizice ale fiecăruia, jogging, tenis, chiar și urcatul unor scări reprezintă mișcare.
Din practica dumneavoastră ați observat că pacienții sunt deschiși și chiar urmează aceste recomandări?
Da, în practică mi s-a întâmplat –și o spun cu foarte multă bucurie– în ultimii ani, o sensibilitate din ce în ce mai crescută a masei indivizilor către preocuparea pentru modul lor de viață sănătos. Și chiar pun în aplicare recomandările pe care le dăm noi, adică au grijă la modul de alimentație, au grijă la a face mișcare și vin și îmi spun după aceea, mi s-a întâmplat acest lucru, „ce bine mă simt și ce bine mi-a fost faptul că atunci eram obosit sau deprimat sau etcetera, o oră m-am plimbat prin parc și m-am întors cu altă energie”. Este doar un exemplu mic, dar face foarte mare diferență, pentru că acest lucru practicat zi de zi în măsura timpului, dar, repet, acesta ni-l facem, totuși, contează foarte, foarte mult.
Din practica dumneavoastră, ce greșeli ați observat că fac cel mai des pacienții din această categorie de vârstă?
Nu aș putea să le numesc greșeli, dar sunt obiceiuri, noi le numim obiceiuri mai mult sau mai puțin nesănătoase de viață, în categoria cărora intră fumatul, mâncatul dezordonat și dormitul dezordonat, petrecerea foarte multor ore în fața unor monitoare, ceea ce e ok, trebuie să fim informați, trebuie să fim la zi cu tehnologia și sunt perfect de acord, face parte din ce în ce mai mult din viețile noastre recomand să nu ne prindă 11-12 noaptea în fața unui computer sau a unui telefon pentru că sunt cele mai importante ore de odihnă.
Deci, mâncat dezordonat și program de activitate, somn dezordonat, lipsa mișcării și veșnicul -care, repet, se poate rezolva, pot să vină oamenii la noi, la medicii de familie, pe care îi putem ajuta -veșnicul ”nu am timp”. Timp îți poți găsi pentru orice, chiar și 10 minute pe zi, 20 de minute pe zi fac o diferență.
Care sunt cele mai importante, așa ca o concluzie, cele mai importante aspecte de care ar trebui să avem grijă pentru că îmbătrânirea să nu fie considerat un sfârșit, pentru că cei mai mulți dintre noi, cel puțin aici în societatea noastră, în momentul în care îmbătrânim sau în momentul în care ieșim la pensie, ne gândim că ”gata, vine sfârșitul vieții” și nu de fapt, o altă etapă din viață în care putem face tot ce am făcut până atunci?
Așa este. Cu ce aș începe, cu un citat dintr-o carte, nu dau nume, să ne gândim că viața se întâmplă în fiecare secundă, în fiecare moment, nu trece pe lângă noi, noi cam construim, că –am văzut în jurul meu – faptul de a atinge o vârstă, nu înseamă ”gata, s-a încheiat, de acum încolo nu mai știu ce să mai fac cu existența mea”, ci ca pe o posibilitate, ca pe o șansă de a încerca lucruri noi, de exemplu, să învețe o limbă străină, ține neuronii și creierul în stare de activitate, călătorii –depinde acum de posibilitățile fiecăruia, dar nu mă refer la ceva extravagant, sunt locuri pe care nu le-am văzut chiar de lângă noi- de a ne bucura de compania familiei și a prietenilor și de a ne integra pe cât posibil, cât mai mult într-o viață socială, pentru că izolarea și pentru psihic și pentru fizic, statistic demonstrat, nu este benefică organismului uman.
Articolul a fost actualizat/publicat în data de 5 octombrie 2026
Dermatovenerologie
Prof. Dr. Laura Gheucă Solovăstru
Medic primar dermato-venerologie
29 august 2025
acum 1 an
4.6 mii
4
Sfatul farmacistului
Alexandra Ioana Olariu
Farmacist
25 septembrie 2026
acum 10 zile
2.0 mii
0
Noutăți medicale
Echipa editorială
Activități editoriale
26 noiembrie 2024
acum 1 an
3.2 mii
3
Gastroenterologie
Dr. Oana Bărboi
Medic Specialist în Gastroenterologie
23 iunie 2025
acum 1 an
8.0 mii
10
Explorează și articole din celelalte categorii
