Odată cu încheierea sezonului rece și venirea primăverii, natura înflorește, dar pentru multe persoane, această perioadă aduce cu sine și provocări legate de alergii. Polenul, sporii de mucegai și înțepăturile de insecte sunt doar câțiva dintre alergenii care pot cauza disconfort. Cum poți să te bucuri de primăvară fără a te confrunta cu simptomele alergiilor? Iată câteva sfaturi despre cum să gestionezi aceste simptome, precum și opțiunile de tratament disponibile.
Ce sunt alergiile?
Alergiile reprezintă reacții ale sistemului imunitar în fața unor substanțe care, în mod normal, nu ar trebui să cauzeze niciun pericol pentru organism. Aceste substanțe, denumite alergeni, pot fi diverse, iar primăvară cei mai comuni alergeni includ polenul, mucegaiurile și anumite insecte.
Pentru a înțelege mai bine cum funcționează alergiile, este important să cunoaștem mecanismul prin care sistemul imunitar reacționează. În mod uzual, sistemul imunitar protejează organismul împotriva agenților patogeni precum bacteriile și virusurile. Totuși, la persoanele alergice, acest sistem confundă alergenii cu substanțe dăunătoare, declanșând un răspuns imun disproporționat.
Când o persoană sensibilă intră în contact cu un alergen, sistemul imunitar îl percepe ca pe o amenințare și activează o serie de reacții chimice. Unul dintre cei mai importanți mediatori ai acestui proces este histamina, o substanță care, prin dilatarea vaselor de sânge și creșterea permeabilității acestora, provoacă inflamație. Aceasta se traduce în simptome caracteristice, cum ar fi strănutul, secrețiile nazale abundente, ochii roșii, lăcrimarea excesivă sau senzația de mâncărime.
De exemplu, în cazul polenului, particulele de polen ajung în căile respiratorii prin inhalare și se fixează pe mucoasa nazală și oculară. Această interacțiune determină eliberarea histaminei și inflamația țesuturilor, ceea ce poate duce la simptome precum rinoree (nas care curge) sau prurit ocular (mâncărime). În anumite cazuri, această reacție se poate extinde și la nivelul căilor respiratorii, afectând plămânii și provocând simptome de astm, cum ar fi tuse persistentă sau dificultăți de respirație.
Chiar dacă pentru majoritatea populației polenul, mucegaiul și alți alergeni nu reprezintă o amenințare reală, pentru persoanele alergice aceștia devin factori declanșatori ai unor reacții imune exagerate, care pot afecta semnificativ calitatea vieții.
Tipuri de alergii
Alergiile pot fi clasificate în funcție de tipul de alergen implicat:
Alergii respiratorii – Acestea sunt cele mai frecvente și includ alergiile la polen (rinita alergică sezonieră/ “febra fânului”), mucegaiuri sau praf. Aceste alergii pot afecta nasul, gâtul și plămânii, manifestându-se prin simptome precum congestie nazală, strănut, tuse sau chiar dificultăți de respirație.
Alergii alimentare – Sunt reacții disproporționate ale sistemului imunitar la anumite alimente, cum ar fi laptele, ouăle, nucile sau fructele. Aceste alergii pot duce la erupții cutanate, edeme sau, în cazuri severe, anafilaxie, o reacție alergică extrem de gravă care necesită tratament medical de urgență.
Alergii la insecte – Sunt determinate de anumite substanțe prezente în veninul sau saliva unor insecte (albine, viespi, țânțari). Reacțiile pot varia de la edeme și roșeață localizată până la reacții sistemice severe, precum dificultăți de respirație sau chiar șoc anafilactic.
Indiferent de tipul de alergen implicat, răspunsul sistemului imunitar este similar, dar intensitatea reacției poate varia semnificativ de la o persoană la alta.
Simptomele alergiilor de primăvară
Primăvara este un sezon în care alergiile sunt frecvente datorită polenizării. Luna februarie marchează începutul sezonului de polenizare pentru specii de arbori precum alunul, mesteacănul, pinul sau stejarul, iar în zonele cu climat temperat acești copaci sunt printre primii care înfloresc. De asemenea, vântul și umiditatea favorizează dispersia polenului și creșterea sporilor de mucegai, ambii fiind alergeni comuni în această perioadă.
Simptomele tipice ale alergiilor primăverii includ:
Strănuturi frecvente
Nas înfundat sau care curge
Ochi roșii, mâncărimi și lăcrimare
Tuse uscată și iritativă
Dificultăți de respirație în cazuri mai severe, când alergiile pot declanșa astm.
Cum să te protejezi de alergeni?
În ciuda faptului că eliminarea completă a alergenilor din mediul înconjurător este imposibilă, sunt câteva măsuri care pot ajuta la reducerea expunerii și la ameliorarea simptomelor:
Monitorizarea nivelurilor de polen – Numeroase site-uri și aplicații oferă informații actualizate despre concentrațiile de polen din aer. Acestea te pot ajuta să planifici activitățile în aer liber și să eviți expunerea în zilele cu niveluri mari de polen.
Se recomandă menținerea ferestrelor închise și aerisirea locuinței în cursul serii - întrucât în prima parte a zilei se observă cele mai ridicate concentrații de polen în aer.
Igiena riguroasă – După expunerea în aer liber, se impune schimbarea îmbrăcămintei, efectuarea unei igiene corporale complete pentru îndepărtarea alergenilor de pe piele și păr.
Folosește măști și ochelari de soare - Ochelarii de soare protejează ochii de polen, iar măștile de protecție pot reduce inhalarea acestuia. Aceste măsuri sunt deosebit de utile dacă ești nevoit să petreci mult timp afară.
Filtre de aer HEPA – Folosirea unui filtru de aer HEPA poate ajuta la purificarea aerului din interiorul locuinței, reducând cantitatea de alergeni din încăperi.
Dezumidificatoare – Aceste dispozitive pot ajuta la controlul umidității in interiorul locuinței și la prevenirea dezvoltării mucegaiului, un alt alergen frecvent întâlnit în această perioadă.
Opțiuni de tratament pentru alergii
Dacă măsurile de prevenire nu sunt suficiente pentru a controla simptomele, pot fi necesare tratamente medicamentoase. Există mai multe opțiuni care pot ajuta la ameliorarea simptomelor:
Antihistaminice – Medicamentele de acest tip, cum ar fi loratadina, desloratadina sau cetirizina, sunt folosite pentru a bloca efectele histaminei, substanța chimică responsabilă pentru majoritatea simptomelor alergice (strănut, mâncărime, nas înfundat). Acestea sunt disponibile sub formă de comprimate, soluții sau preparate topice. Deși sunt, în general, non-sedative, unii pacienți pot experimenta somnolență la doze mari, astfel că se recomandă ca aceștia să nu se angajeze în activități care necesită vigilență mentală, cum ar fi conducerea unui vehicul sau folosirea utilajelor până când nu se stabilește reacția individuală la medicament.
Decongestionante – Substanțe precum pseudoefedrina sau fenilefrina sunt utile pentru descongestionarea nasului înfundat. Totuși, utilizarea lor pe termen lung nu este recomandată, deoarece poate provoca efecte secundare cum ar fi rinita medicamentoasă (congestia cronică a nasului din cauza utilizării excesive). Aceste medicamente trebuie utilizate cu precauție de către persoanele cu hipertensiune arterială sau afecțiuni cardiovasculare.
Corticosteroizi intranazali – Spray-urile nazale pe bază de corticosteroizi (de exemplu, fluticazona, mometazona) sunt extrem de eficiente în reducerea inflamației nazale severe. Acestea trebuie utilizate corect pentru a evita iritațiile nazale, iar tratamentul trebuie monitorizat de medic, în special la utilizarea pe termen lung.
Antagoniști ai leucotrienelor – Medicamentele precum montelukast sau zafirlukast acționează prin blocarea receptorilor pentru leucotriene, substanțe chimice produse în organism care joacă un rol important în procesul inflamator, în special în afecțiuni respiratorii precum astmul și rinita alergică. Prin inhibarea acestor receptori, acești agenți contribuie la reducerea inflamației căilor respiratorii, diminuând astfel simptomele de wheezing, dificultăți de respirație și tuse. De obicei, sunt utilizate ca tratamente adjuvante, în special în controlul astmului pe termen lung. Antagoniștii leucotrienelor nu sunt utilizați pentru tratamente de urgență în crizele acute de astm. Se eliberează doar pe baza unei prescripții medicale și trebuie administrate conform recomandărilor medicului
Imunoterapia alergen specifică (desensibilizarea) – În cazurile severe de alergii sezoniere, imunoterapia poate fi o opțiune pe termen lung. Aceasta presupune expunerea treptată la doze mici de alergen pentru a reduce sensibilitatea sistemului imunitar. Tratamentul se poate administra pe cale subcutanată sau sublinguală și se face sub supravegherea unui alergolog.
Inițierea imunoterapiei se realizează exclusiv atunci când pacientul se află într-o stare bună de sănătate, fără simptome alergice active, în afara perioadei de expunere la alergen sau atunci când boala este bine controlată prin tratament.În cazul alergiilor la polen, această terapie nu se instituie pe durata sezonului polenic, ci cu cel puțin 2-3 luni înainte de apariția polenului specific care provoacă reacțiile alergice ce urmează a fi tratate.
Imunoterapia alergen specifică reprezintă un tratament de lungă durată, indicat pentru o perioadă minimă de 3 ani, cu posibilitatea prelungirii până la 5 ani, în funcție de răspunsul pacientului. Efectele terapeutice sunt de obicei observate după un interval de 6-12 luni de tratament continuu.
Primăvara poate fi o perioadă dificilă pentru persoanele alergice, dar cu măsuri de prevenire corecte și tratamente adecvate, simptomele pot fi gestionate eficient. Este important să consulți un medic alergolog pentru a alege tratamentele potrivite și pentru a-ți asigura o calitate bună a vieții în această perioadă. Astfel, te poți bucura de sezonul verde fără a fi deranjat de alergii.
Bibliografie
American College of Allergy, Asthma, and Immunology. (n.d.). Seasonal allergies. Retrieved from https://acaai.org/allergies/allergic-conditions/seasonal-allergies
Bousquet, J., Anto, J. M., Bachert, C., et al. (2020). Allergic rhinitis. Nature Reviews Disease Primers, 6(1), 95. https://doi.org/10.1038/s41572-020-00227-0
Dykewicz, M. S., et al. (2017). Treatment of seasonal allergic rhinitis. Annals of Allergy, Asthma & Immunology, 119(6), 489-511.e41.
Hoyte, F. C. L., & Nelson, H. S. (2018). Recent advances in allergic rhinitis. F1000Research, 7. https://doi.org/10.12688/f1000research.15367.1
Mayo Clinic. (n.d.). Seasonal allergies: Overview and symptoms. Retrieved from https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/hay-fever/in-depth/seasonal-allergies/art-20048343
Medical News Today. (2020). Spring allergies: Symptoms, causes, and treatments. Retrieved from https://www.medicalnewstoday.com/articles/spring-allergies#summary
7. Price D, Bond C, Bouchard J, et al. International Primary Care Respiratory Group (IPCRG) guidelines: management of allergic rhinitis. Prim Care Respir J. 2006;15(1):58-70.
Seidman, M.D., Gurgel, R.K., Lin, S.Y. (2015). Clinical Practice Guideline. Otolaryngology–Head and Neck Surgery, 152: 197-206.
9. Sur DK, Scandale S. Treatment of allergic rhinitis. Am Fam Physician. 2010;81(12):1440-1446.
Sur DK, Scandale S. Treatment of allergic rhinitis. Am Fam Physician. 2010;81(12):1440-1446.
Zyrtec. (n.d.). Understanding spring allergies. Retrieved from https://www.zyrtec.com/allergy-guide/outdoors/understanding-spring-allergies