Sciatica nu este o boală în sine, ci un simptom care indică o problemă de sănătate subiacentă. Deși termenul este folosit frecvent, denumirea sa este oarecum improprie. Sciatica descrie durerea resimțită în zona feselor, coapselor și picioarelor, ce poate avea cauze multiple. Numele provine de la nervul sciatic, cel mai mare nerv al corpului uman.
Ce reprezintă nervul sciatic?
Nervul sciatic este cel mai lung și mai dezvoltat nerv al corpului, având o grosime comparabilă cu cea a unui deget. Acesta este format din cinci rădăcini nervoase: două care își au originea la nivelul coloanei lombare și trei care provin din ultima secțiune a coloanei vertebrale, segmentul sacral.
Cele cinci rădăcini se unesc pentru a forma nervul sciatic, prezent pe fiecare parte a corpului. Sub nivelul genunchiului, nervul sciatic se ramifică, iar ramurile sale nervoase se extind până la degetele membrului inferior.
Cauzele sciaticii
Printre cauzele comune ale sciaticii se numără:
Spondilolisteza lombară - este o afecțiune a coloanei vertebrale ce implică discurile intervertebrale și articulațiile dintre vertebre, determinând alunecarea anterioară a unei vertebre în raport cu celelalte.
Stenoza canalului vertebral - se referă la îngustarea canalului spinal, care poate comprima nervii aflați în interiorul său, provocând dureri și alte simptome neurologice.
Sindromul piriform - Această afecțiune neuromusculară este cauzată de inflamația sau spasmele musculare ale mușchiului piriformis, care comprimă nervul sciatic. Nervul sciatic trece pe lângă mușchiul piriformis, în drumul său spre partea inferioară a membrului inferior, iar în timpul spasmelor, poate fi comprimat, provocând dureri și disconfort.
Factori de risc – Vârsta, obezitatea, activități profesionale (care implică mișcări bruște, ridicarea frecventă a greutăților sau solicitarea excesivă a coloanei lombare și pot duce la apariția herniilor de disc și compresia nervului sciatic), sedentarismul, osteoartrita, diabetul.
Tratamentul sciaticii
Tratamentul potrivit depinde de cauza specifică, dar în multe situații durerea poate fi gestionată acasă. Iată câteva sfaturi pentru a ameliora durerea:
Mișcare de tip stretching: deși câteva zile de repaus sunt utile, este important să începi să te miști cât mai curând posibil. Dacă mișcarea agravează durerea, este indicat să consulți un medic.
Terapia cu gheață: aplică gheață pe zona afectată în prima săptămână pentru a reduce inflamația.
Terapia medicamentoasă: Antiinflamatoarele pot ajuta la calmarea durerii, dar trebuie respectată doza recomandată și atenționările privind reacțiile adverse.
Dacă simptomele nu cedează, este recomandat să consulți medicul pentru un nou plan terapeutic.
Ce poți face pentru a preveni sciatica
Boala degenerativă a discurilor vertebrale, sarcina sau accidentele neașteptate se numără printre cauzele care nu pot fi prevenite, însă ai la îndemână câteva măsuri la care poți apela pentru a te proteja.
1. Postura corectă - Fii atent la poziția corpului când stai pe scaun, te ridici, cari obiecte sau dormi. Dacă resimți dureri sau senzație de înțepenire, este un semnal că postura ta ar putea fi incorectă – ajustează-ți poziția imediat.
2. Greutate corporală optima – Kilogramele în plus pun presiune suplimentară pe coloana vertebrală, iar o dietă săracă în nutrienți poate agrava inflamația și durerea. Apropierea de greutatea ideală reduce stresul asupra spatelui și sprijină sănătatea generală a coloanei.
3. Mișcare regulate - Exercițiile fizice sunt esențiale pentru menținerea flexibilității articulațiilor și întărirea mușchilor lombari și abdominali, care susțin coloana. Optează pentru exerciții de întindere și activități cu impact redus asupra spatelui, precum înotul, mersul sau yoga. De asemenea, evită perioadele prelungite de stat pe scaun și fă pauze regulate pentru a te mișca.