0
0
Aruncă o privire și peste articolele de mai jos, este posibil să îți fie de ajutor
Sharing is caring! Împărtășește acest articol cu toți cei dragi ție. Distribuie pe Facebook sau copiază link-ul articolului și trimite-l apropiaților.
25 martie 2025 (acum 9 zile)
Insomnia este o problemă tot mai întâlnită în societatea modernă, afectând din ce în ce mai mulți oameni. Cu toate că toți avem ocazional nopți în care nu putem adormi, atunci când insomniile devin un obicei, ele pot influența semnificativ calitatea vieții noastre.
Lipsa unui somn odihnitor poate duce la oboseală cronică, scăderea concentrării și chiar probleme de sănătate pe termen lung. Care sunt factorii care cauzează tulburări de somn și ce putem face pentru a avea un somn odihnitor? Aflați răspunsul din interviul cu prof. dr. farm. Andreea Arsene.
Insomnia este cea mai comună tulburare de somn. Afectează multe milioane de oameni. La baza ei stau mulți factori. Sunt factori psihologici, sunt factori fizici, factori de mediu. Principalii factori psihologici sunt legați de stresul cotidian, anxietățile fiecăruia, presiunile, responsabilitățile sau evenimentele de peste zi.
Factorii fizici se referă, de exemplu, la durerile cronice. O durere de spate poate să genereze imposibilitatea de a găsi o poziție relaxantă pentru somn. Apoi sunt tulburările respiratorii. Mulți oameni, pacienți, au apnee în somn, ceea ce este, evident, o tulburare care produce insomnii. Apoi sunt tulburările hormonale. Să ne gândim la tulburările care apar pe o hipertiroidie sau tulburările care apar în menopauză. Un consum exagerat de alcool: sigur că alcoolul, într-un consum moderat, poate să inducă somnul, dar, într-un consum cronic, poate să inducă insomnii sau treziri nocturne repetate.
Utilizarea substanțelor stimulante: cafeina, nicotina, expunerea la aparatele din timpurile noastre, tehnologia modernă - aceste aparate emit lumină albastră și practic are loc o interferență cu melatonina, cu ceasul biologic al organismului, o alimentație nepotrivită, mesele copioase înainte de culcare, toți aceștia sunt factori favorizanți și, de asemenea, mediul înconjurător este foarte important. Temperatura din cameră, liniștea, întunericul, senzația de armonie este foarte importantă.
Stresul și anxietatea sunt cei mai comuni factori care produc insomnii sau disruperi în timpul somnului. Și aici sunt mai multe aspecte. Este vorba despre stresul cotidian, dat de ceea ce avem de făcut în fiecare zi, de stresul informațional, stresul de pe stradă, claxoane, pur și simplu tot ceea ce ne creează stări de agitație.
Apoi, stresul și anxietatea date de evenimente majore din viață, de exemplu, un deces în familie sau între prieteni; și apoi este anxietatea anticipativă, foarte importantă pentru apariția insomniilor, adică anxietatea dată de un eveniment care urmează să se întâmple, un eveniment inerent pe care îl aștepți, de exemplu, un examen.
Sunt mai multe componente în ceea ce privește implicarea stresului și anxietății, ca să nu mai vorbim despre afectarea mentală efectiv când vorbim despre anxietate și depresie, ca și boli neuropsihiatrice care afectează neurochimia, neurobiologia cerebrală.
Da, sunt afecțiuni medicale care pot produce tulburări ale somnului. În primul rând, afecțiunile neuropsihiatrice, cele care produc dezechilibre pe substanțele chimice din creier, de la nivelul sistemului nervos central; aici sunt încadrate depresiile, este încadrată anxietatea.
Apoi sunt alte tipuri de patologii, cum sunt tulburările respiratorii, diversele tipuri de tulburări respiratorii, care pot să producă întreruperi ale somnului, fie prin tuse sau probleme mai grave, cum ar fi apnea de somn. Apoi sunt tulburările de ritm circadian. În ciclul acesta veghe-somn există intervenția directă a substanței numită melatonină, care este un neurohormon. Este principalul responsabil de reglarea ceasului biologic. Această melatonină este secretată de glanda epifiză. Este o glandă foarte interesantă pentru că este localizată în centrul geometric al creierului. Descartes o numea al treilea ochi, centrul telepatiei și al simțurilor.
Practic, melatonina este considerată, sigur, neurohormon, dar și un „reglator al reglatorilor”, prin faptul că acest ceas biologic reglează tot ce înseamnă activități fiziologice ale organismului, dar și activitățile noastre zilnice și comportamentul, ca să nu mai discutăm și despre emoții. Tulburările de ritm circadian sunt o problemă reală care trebuie rezolvată.
Sunt, apoi, tulburările endocrine, care își pun amprenta asupra calității somnului. O activitate exagerată a glandei tiroide, o hipertiroidie, conduce la o activitate cerebrală mai intensă și, deci, apariția insomniilor și a trezirilor repetate, stările acelea de dezechilibru hormonal ce generează simptomele menopauzei.
Apoi sunt o serie de tulburări de mișcare în somn, sindromul picioarelor neliniștite, se numește, cu oameni care resimt furnicături, amorțeli, chiar arsuri la nivelul membrelor și atunci apare senzația totală de disconfort cu imposibilitatea de a dormi.
Durata și calitatea somnului sunt esențiale pentru om ca și organism, dar și pentru mentalul său. Trebuie să fim conștienți și să ne acceptăm cronotipul. Fiecare dintre noi avem un cronotip. Sigur, Organizația Mondială a Sănătății spune că durata optimă pentru un adult este de 8 ore, dar sunt oameni care dorm mai puțin și se odihnesc, se trezesc foarte bine, atât fizic, cât și mental, dar sunt și oameni care au nevoie de o durată mai mare de somn.
Totul în corelație, sigur, cu vârsta, cu sexul, cu greutatea, deci sunt o serie de parametri, dar trebuie să ne cunoaștem cronotipul și să ni-l acceptăm, pentru că de fapt, durata și calitatea somnului nostru este foarte importantă. Este importantă pentru buna desfășurare a activităților zilnice, a activităților cotidiene, pentru capacitatea de gestionare a emoțiilor, a relațiilor, a interacțiunilor de peste zi cu ceilalți oameni.
Pe de altă parte, somnul este un pilon important în reglarea activităților sistemului imunitar, în reglarea activităților cardiovasculare, în somn sunt optimizate procesele de memorare, sunt reglate activitățile neuropsihiatrice. Iată, de exemplu, există studii care corelează în mod cert calitatea somnului cu declinul cognitiv și boala Alzheimer.
Momentul trezirii este important. Cum ne trezim? Ne trezim cu o stare de bine, ne trezim pozitivi sau ne trezim obosiți, ne trezim nervoși. Apariția oricărei forme de disconfort emoțional sau psihologic încă de la trezire este un prim semn de afectare a duratei și a calității somnului. Și, sigur, dacă aceste prime semne nu sunt gestionate sau nu sunt băgate în seamă, încep apoi diverse tipuri de dezechilibre funcționale, tulburări de ritm cardiac, tulburări respiratorii, dezechilibre hormonale și așa mai departe.
Stilul de viață este foarte important pentru somn, pentru calitatea somnului. De exemplu, este foarte important să ne menținem o oră regulată de somn ,să ne culcăm la aceeași oră, să încercăm să ne controlăm astfel încât să ne calibrăm activitățile pentru a menține aceeași oră de somn, aceeași oră de culcare în fiecare zi.
Este foarte important ce facem înainte de a ne culca, înainte de somn. De exemplu, să nu vizionăm neapărat filme de acțiune, filme care pot să crească pulsul, care cresc activitatea cardiovasculară, creează stare de agitație; poate o carte bună, o carte liniștitoare ar fi mult mai benefică. Foarte importante sunt activitățile fizice de peste zi, pentru că activitățile fizice sunt revigorante și reglează întreaga homeostazie a organismului.
Expunerea la tablete telefoane, tot ceea ce emite lumină albastră care poate interfera cu secreția de melatonină, iarăși trebuie evitată.
Activitatea fizică, sportul este foarte important și este importantă menținerea unui ritm, dacă se poate, zilnic al acestor activități fizice, inclusiv mersul pe jos. Activitatea fizică reglează tot ce înseamnă homeostazia organismului, de la procese de metabolism până la procese cognitive, echilibru psihologic, echilibru emoțional.
Exercițiile fizice sunt foarte importante pentru bunăstarea organismului din cap până în picioare și inclusiv pentru a dormi bine noaptea. Sigur, nu fix înainte de culcare, pentru că există o stare de agitație remanentă, dar care se estompează ușor, ușor în timp, adică exercițiile fizice trebuie efectuate în timpul zilei, nu fix înainte să mergem la culcare.
Rutina de seară este foarte importantă, este importantă gestionarea stresului (cu asta și începe), folosirea unor tehnici: tehnici de relaxare, tehnici pentru gestionarea stresului de peste zi (stresul cotidian) și păstrarea unei ore fixe, aceeași oră în fiecare zi de culcare.
Apoi este important să facem ceea ce ne place, poate o baie fierbinte, poate un ceai călduț, în niciun caz, substanțe stimulante, cafea și așa mai departe, să evităm expunerea la telefoane.
Evitarea evenimentelor care să ne creeze stare de agitație, care să ne crească activitatea cardiacă, evitarea emoțiilor, evitarea filmelor de acțiune, un film relaxant sau o carte bună sunt un foarte bun inductor al somnului.
Melatonina este principalul neurohormon care reglează ciclul veghe-somn, este principalul neurohormon implicat în ceasul biologic al organismului. Este o moleculă pe care noi o secretăm în timpul nopții. Este o moleculă care nu se secretă în prezența luminii, propriu-zis, în prezența fotonilor, deci este foarte important ca somnul să se realizeze în întuneric pentru o secreție optimă de melatonină.
Dar sigur, dacă există dezechilibre pe partea aceasta de inducere a somnului, treziri nocturne repetate și așa mai departe, suplimentele cu melatonină sunt binevenite pentru că înseamnă, de fapt, un aport exogen al unei molecule endogen-like, aduci un aport suplimentar cu o substanță pe care probabil tu nu o mai secreți în mod corespunzător în timpul nopții.
Suplimentele cu melatonină sunt disponibile cu această substanță în diverse concentrații, iar studiile au arătat faptul că nu există reacții adverse, inclusiv la doze ceva mai mari, crescute, nu există reacții adverse la melatonina. Melatonina nu este un somnifer sau un hipnoinductor, este o moleculă endogen-like care nu face decât să vină cu un aport suplimentar până când organismul nostru va putea să secrete propria lui melatonina. Nu există reacții adverse nici în ceea ce privește activitatea cotidiană, activitatea de a 2-a zi, cu imposibilitate sau greutate la trezire, oboseală; nu afectează echilibrul emoțional, stările psihologice și nu creează dependență.
Apropo de dependență, acesta sigur este un subiect destul de larg pentru că o administrare mult prea îndelungată poate să conducă la o dependență pur și simplu de gest, adică gestul de a înghiți o melatonină seara, dar ea, ca și substanță ca și moleculă, nu induce dependență și nu are reacții adverse.
Articolul a fost actualizat/publicat în data de 4 aprilie 2025
Aruncă o privire și peste articolele de mai jos, este posibil să îți fie de ajutor
Sharing is caring! Împărtășește acest articol cu toți cei dragi ție. Distribuie pe Facebook sau copiază link-ul articolului și trimite-l apropiaților.
Exprimă-ți părerea despre informațiile din acest articol
Explorează și articole din celelalte categorii
Noutăți medicale
Echipa editorială
Activități editoriale
20 decembrie 2024
acum 3 luni
1.6K
0
Obstretică ginecologie
Dr. Antoine Edu
Medic specialist în Obstetrică-Ginecologie
18 decembrie 2024
acum 3 luni
168
0
Sfatul farmacistului
Adelina Blănaru
Farmacist specialist
12 februarie 2025
acum 1 lună
4.6K
1
Sfatul farmacistului
Cecilia Creangă-Lucescu
Farmacist specialist
24 martie 2025
acum 10 zile
3.7K
2
