0
0
Aruncă o privire și peste articolele de mai jos, este posibil să îți fie de ajutor
Sharing is caring! Împărtășește acest articol cu toți cei dragi ție. Distribuie pe Facebook sau copiază link-ul articolului și trimite-l apropiaților.
3 martie 2025 (acum 1 lună)
Dermatita cortizonică, cunoscută și sub denumirea de dermatită indusă de corticosteroizi, face referire la simptomatologia cauzată de utilizarea prelungită sau excesivă a corticosteroizilor.
Din punct de vedere clinic, această afecțiune dermatologică se prezintă prin manifestări precum:
Eritem (roșeață), arsură și mâncărime;
Telangiectazii (vase de sânge mici vizibile pe piele);
Subțierea și atrofia pielii;
Dermatită periorală (apare frecvent în jurul gurii și nasului);
Erupții papulo-pustuloase (acneea cortizonică sau reacții asemănătoare rozaceei).
Pentru a înțelege mai bine noțiunea de dermatită cortizonică trebuie să înțelegem ce sunt corticosteroizii.
Corticosteroizii sunt agenți terapeutici importanți, utilizați pentru a trata tulburările alergice și inflamatorii sau pentru a suprima acțiunile nedorite sau inadecvate ale sistemului imunitar. Mai specific, corticosteroizii topici sunt substanțe prescrise pentru ameliorarea manifestărilor inflamatorii și pruriginoase ale dermatozelor sensibile la corticosteroizi. Unele dintre cele mai frecvente indicații pentru care sunt prescriși corticosteroizii topici sunt afecțiuni precum: psoriazis, eczemă, dermatită atopică, lichen plan, fimoză, lupus eritematos.
De-a lungul anilor, cercetările științifice s-au concentrat pe strategii de optimizare a potenței și în special, a capacității antiinflamatorii și imunosupresoare a acestor medicamente, minimizând în același timp efectele adverse. Dezvoltarea și utilizarea corticosteroizilor topici au permis ca unele afectiuni dermatologice să fie tratate mai eficient, dar nu există nicio îndoială că utilizarea inadecvată a acestor medicamente poate duce la efecte adverse locale și la reacții sistemice potențial grave.
Utilizarea corticosteroizilor topici, cu excepția cazului în care sunt utilizați greșit, nu este asociată cu niciun risc semnificativ de reacții adverse, însă trebuie acordată atenție sporită cu privire la cantitatea prescrisă, mai ales dacă zone mari ale corpului urmează să fie tratate cu corticosteroizi potenți. Anumite categorii de pacienți, precum copiii mici, dar și anumite zone ale corpului, precum pliurile și fața, sunt mult mai predispuse la dezvoltarea efectelor secundare, iar în aceste cazuri corticosteroizii de potență scăzută sau moderată ar trebui utilizați în detrimentul preparatelor mai potente.
Efectele adverse ale corticosteroizilor topici pot fi împărțite în efecte locale și sistemice. Efectele adverse locale apar în cazul tratamentului prelungit și sunt corelate cu potența corticosteroizilor topici, forma farmaceutică (gel, cremă, unguent, spumă) și locul de aplicare. Cele mai frecvente efecte adverse locale includ atrofie, rozacee, dermatită periorală, acnee și purpură.
Pentru a recunoaște aceste clase de potență, putem clasifica sumar corticosteroizii astfel:
Dermatita cortizonică reprezintă consecința utilizării inadecvate a corticosteroizilor. Această afecțiune este adesea asociată cu:
Tahifilaxie (obișnuință) - utilizarea excesivă a corticosteroizilor poate duce la scăderea răspunsului terapeutic, deoarece pielea devine mai puțin sensibilă la acțiunea acestora, ceea ce se traduce prin necesitatea unor doze mai mari pentru a obține același efect și implicit crește riscul de reacții adverse;
Efect de rebound (sau „efectul de revenire”) - apare atunci când utilizarea corticosteroidului este oprită brusc, determinând apariția simptomelor inițiale într-o formă mai severă;
Atrofia pielii - cel mai frecvent simptom care apare atunci când există o utilizare persistentă a corticosteroizilor în aceeași regiune. Atrofia se manifestă prin subțierea epidermei, urmată de modificări ale țesutului conjunctiv, ceea ce duce la eritem (roșeață), telangiectazii (vasele de sânge mici se dilată și devin vizibile la suprafața pielii) și purpură (pete roșii-violacee care apar din cauza ruperii vaselor mici de sânge de la nivelul tegumentului). Atrofia este reversibilă odata cu încetarea utilizării corticosteroizilor, însă, cu toate acestea, poate dura luni până când pielea revine la starea inițială.
Acnee indusă de corticosteroizi - Utilizarea topică a corticosteroizilor este una dintre principalele cauze de subțiere a epidermului și de alterare a barierei cutanate. Așadar, din cauza subțierii pielii, aceasta devine mai vulnerabilă la agresiunea factorilor externi (ex.: bacterii). In plus, corticosteroizii modifică și activitatea glandelor sebacee, favorizând secreția excesivă de sebum. Sebumul excesiv, împreună cu descuamarea anormală a celulelor epiteliale, duce la blocarea foliculilor și la formarea comedoanelor (puncte albe și negre).
Rozaceea – corticosteroizii topici pot induce, de asemenea, rozacee, o afecțiune care se manifestă prin eruptii eritematoase (cu zone de roșeață), papule și pustule.
Dermatita periorală apare din cauza utilizării prelungite a corticosteroizilor puternici pe față. Se prezintă sub formă de pustule foliculare și papule pe o bază eritematoasă (zonă roșie) care înconjoară regiunea periorală (în jurul gurii și a nasului).
Factorii de risc pentru apariția dermatitei cortizonice sunt:
Utilizarea prelungită a preparatelor cu corticosteroizi;
Suprafață mare de aplicare;
Utilizarea unui corticosteroid cu potență ridicată;
Zone cu piele subțire (ex. față, axile, pliuri);
Aplicare sub ocluzie.
Corticosteroizii topici reprezintă un tratament prescris frecvent în diverse afecțiuni dermatologice datorită efectului rapid de ameliorare a simptomatologiei. Cu toate acestea, dacă tratamentul nu este prescris în mod corespunzător sau dacă pacienților nu li se oferă instrucțiuni potrivite, consecința este utilizarea inadecvată a corticosteroizilor, ceea ce duce la reacții adverse.
Pentru o administrare corespunzătoare a tratamentului cu corticosteroizi topici si, astfel, reducerea riscului de reacții adverse precum dermatita cortizonică, se recomandă:
Utilizarea rațională a corticosteroizilor: aplicarea acestora conform indicațiilor medicale, evitând utilizarea pe termen lung fără supraveghere;
Alegerea potenței adecvate: utilizarea corticosteroizilor cu potență scăzută pe zonele sensibile, precum fața sau pliurile cutanate;
Terapii de susținere: înlocuirea periodică a corticosteroizilor cu alte terapii non-steroidiene pentru a reduce riscul de efecte adverse, asocierea de antihistaminice pentru combaterea pruritului și asocierea cremelor emoliente și reparatoare pentru refacerea barierei cutanate;
Utilizarea corticosteroizilor trebuie să fie justificată și ghidată de un plan de tratament potrivit, cu reducere treptată a frecvenței aplicărilor pentru a preveni efectul de rebound (revenire);
Alegerea formei farmaceutice optime, întrucât formularea afectează absorbția (unguentele sunt mai ocluzive decât cremele și loțiunile);
Dozarea cantității aplicate se face în funcție de localizare, frecvența aplicării și suprafața tratată;
Terapie intermitentă – Aplicare alternativă sau doar în pusee acute;
Tranziție la corticosteroizi mai slabi după ameliorarea inițială;
Perioade de pauză – Oprirea treptată pentru prevenirea tahifilaxiei (obișnuinței);
Așadar, cu toate că prescrierea corticosteroizilor topici este esențială în tratamentul unor afecțiuni dermatologice, mai ales datorită efectelor antiinflamatorii și antipruriginoase, utilizarea excesivă sau prelungită a acestora poate duce la reacții adverse, motiv pentru care este necesar ca tratamentul să fie prescris și utilizat conform indicațiilor medicale, respectând durata și frecvența administrării cutanate.
1. Abraham A, Roga G, Topical steroid-damaged skin, Indian Journal of Dermatology, 2014;
2. Brazzini, B., Pimpinelli, N. New and Established Topical Corticosteroids in Dermatology, The American Journal of Clinical Dermatology, 3, 47–58, 2002;
3. Coondoo A, Phiske M, Verma S, Lahiri K. Side-effects of topical steroids: A long overdue revisit, Indian Journal of Dermatology, 2014;
4. Del Rosso J, Friedlander SF, Corticosteroids: options in the era of steroid-sparing therapy, The Journal of the American Academy of Dermatology, 2005;
5. Gabros S, Nessel TA, Zito PM. Topical Corticosteroids. [Updated 2023 Jul 10]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2025 Jan;
6. Hodgens A, Sharman T. Corticosteroids. [Updated 2023 May 1]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2025 Jan;
7. Miller, J.A., Munro, D.D. Topical Corticosteroids: Clinical Pharmacology and Therapeutic Use. Drugs 19, 119–134 (1980);
8. Stacey SK, McEleney M. Topical Corticosteroids: Choice and Application. American Family Physician, 2021;
9. Williams, D. M., Clinical Pharmacology of Corticosteroids, Respiratory Care, 655–670, 2018;
Articolul a fost actualizat/publicat în data de 4 aprilie 2025
Aruncă o privire și peste articolele de mai jos, este posibil să îți fie de ajutor
Sharing is caring! Împărtășește acest articol cu toți cei dragi ție. Distribuie pe Facebook sau copiază link-ul articolului și trimite-l apropiaților.
Exprimă-ți părerea despre informațiile din acest articol
Explorează și articole din celelalte categorii
Sfatul farmacistului
Maria Băluță
Farmacist specialist
17 decembrie 2024
acum 3 luni
1.9K
0
Sfatul farmacistului
Maria Băluță
Farmacist specialist
17 februarie 2025
acum 1 lună
4.9K
2
Noutăți medicale
Echipa editorială
Activități editoriale
20 decembrie 2024
acum 3 luni
1.6K
0
Obstretică ginecologie
Dr. Antoine Edu
Medic specialist în Obstetrică-Ginecologie
18 decembrie 2024
acum 3 luni
168
0
