Se pare că, pe TikTok, criticile nefondate la adresa cremei de protecție solară „prind" mai bine decât sfaturile corecte, notează publicația Healthline.
Un studiu publicat pe 18 iunie în revista PLOS Digital Health a analizat aproape 1.000 dintre cele mai vizionate videoclipuri despre protecția solară de pe platformă și a constatat că, deși marea majoritate a conținutului o promovează corect, postările care conțin informații eronate obțin disproporționat mai multe like-uri, distribuiri și comentarii decât conținutul corect din punct de vedere medical.
Fenomenul nu e surprinzător pentru dr. Paul Banwell, chirurg plastician și specialist în sănătatea pielii din Marea Britanie: algoritmii rețelelor sociale recompensează conținutul provocator, iar o afirmație care contestă o recomandare medicală general acceptată generează aproape întotdeauna mai multe reacții decât un mesaj de sănătate standard, chiar dacă acesta din urmă este cel corect.
Riscul real, atrage atenția Banwell, este acela că popularitatea unui videoclip ajunge ușor să fie confundată cu credibilitatea lui. Un clip cu milioane de vizualizări nu este automat corect din punct de vedere medical, iar atunci când cineva renunță la protecția solară din cauza unei asemenea informații, efectele, cum ar fi arsurile solare repetate, îmbătrânirea prematură a pielii, riscul crescut de cancer cutanat, se acumulează în timp și devin vizibile abia peste ani.
Protecția solară nu e (doar) despre riduri
Unul dintre cele mai importante aspecte semnalate de Banwell este modul în care este promovată, de regulă, protecția solară pe rețelele sociale: majoritatea conținutului pune accentul pe beneficiile estetice (prevenirea ridurilor, a petelor pigmentare, a îmbătrânirii premature) și mult mai rar pe rolul ei esențial de prevenție a cancerului de piele.
Este o problemă, pentru că dacă protecția solară este percepută exclusiv ca un produs anti-îmbătrânire, unele persoane pot considera că nu trebuie să folosească SPF, mai ales tinerii, care nu se simt vizați de riscuri „de peste 20 de ani". În realitate, motivul principal pentru care ar trebui aplicată zilnic este protecția împotriva radiațiilor UV, care deteriorează ADN-ul celulelor pielii și reprezintă principalul factor de risc pentru cancerul cutanat.
Obiceiuri formate din copilărie, efecte pe termen lung
Banwell insistă asupra unui aspect esențial: obiceiurile de protecție solară formate în copilărie și adolescență tind să rămână valabile toată viața. Expunerea la soare are un efect cumulativ, fiecare arsură solară contează, iar cele suferite în copilărie cresc riscul de cancer de piele la vârsta adultă. De aceea, cu cât copiii și adolescenții sunt educați mai devreme despre siguranța la soare, cu atât mai bine. Ideal, aplicarea cremei de protecție solară ar trebui să devină la fel de firească precum spălatul pe dinți. Un gest zilnic, nu o alegere ocazională.
Sursă: Healthline, „Why Sunscreen Misinformation Gets More Attention on TikTok", pe baza studiului publicat în PLOS Digital Health (18 iunie 2026).