0
0
Aruncă o privire și peste articolele de mai jos, este posibil să îți fie de ajutor
Sharing is caring! Împărtășește acest articol cu toți cei dragi ție. Distribuie pe Facebook sau copiază link-ul articolului și trimite-l apropiaților.
Aruncă o privire și peste articolele de mai jos, este posibil să îți fie de ajutor
Sharing is caring! Împărtășește acest articol cu toți cei dragi ție. Distribuie pe Facebook sau copiază link-ul articolului și trimite-l apropiaților.
Un articol publicat de Stanford Medicine Children’s Health atrage atenția asupra unui fenomen tot mai frecvent: dependența de jocuri video în rândul adolescenților. Nu vorbim despre „prea mult timp petrecut în fața calculatorului”, ci despre un comportament care poate afecta somnul, școala, relațiile și sănătatea emoțională.
Specialiștii atrag atenția că, din punct de vedere neurologic, dependența de jocuri video funcționează foarte asemănător cu alte forme de dependență. Circuitele cerebrale ale recompensei sunt stimulate constant, iar creierul ajunge să „ceară” tot mai mult.
Creierul adolescentului este încă în dezvoltare, mai ales în zonele responsabile de autocontrol și luarea deciziilor. În același timp, jocurile moderne sunt extrem de bine optimizate pentru a menține atenția: recompense rapide, nivele succesive, competiție și interacțiune online permanentă. Față de jocurile simple din copilăria părinților, cele actuale sunt mai captivante și mai imersive. În plus, pandemia a redus accesul la activități sportive și sociale, ceea ce a dus la o creștere semnificativă a timpului petrecut în fața ecranelor.
Ce se întâmplă atunci când jocurile video devin o problemă?
Tinerii sunt preocupați constant de acestea;
Devin irascibili când accesul este limitat;
Întâmpină dificultăți în a reduce timpul petrecut online;
Se confruntă cu oboseală cronică, note mai slabe sau izolare socială.
Un indicator important este impactul asupra vieții zilnice. Atunci când jocurile încep să înlocuiască somnul, mesele în familie sau interacțiunile reale, nu mai vorbim despre divertisment.
Pentru mulți tineri, jocurile video sunt percepute ca o activitate normală, acceptată social. De aceea, rareori vin singuri să ceară ajutor. De cele mai multe ori, părinții sunt cei care observă schimbările: nopți pierdute, dificultăți la școală, retragere din viața de familie.
Reducerea dependenței nu se face brusc, ci etapizat. Implicarea medicului de familie, a psihologului sau a psihiatrului poate contribui la stabilirea unui plan realist. Școala și familia au, la rândul lor, un rol important prin limite consecvente și susținere emoțională.
Iată ce se poate întâmpla atunci când timpul de joc scade:
Somnul devine mai regulat;
Nivelul de anxietate scade, în timp ce nivelul de energie crește;
Relațiile sociale reale sunt reluate.
Jocurile video pot face parte din viața unui adolescent, dar nu ar trebui să o domine. Atunci când echilibrul se pierde, intervenția timpurie și sprijinul adecvat pot face diferența.
Articolul a fost actualizat/publicat în data de 5 octombrie 2026
Explorează și articole din celelalte categorii
Somnologie
Prof. dr. farm. Andreea Arsene
Microbiologie generală şi farmaceutică
25 martie 2025
acum 1 an
3.8 mii
7
Noutăți medicale
Echipa editorială
Activități editoriale
18 martie 2026
acum 6 luni
1.8 mii
4
Somnologie
Dr. Ioana Roman
Medic rezident medicină de familie
14 octombrie 2025
acum 11 luni
5.1 mii
5
Noutăți medicale
Echipa editorială
Activități editoriale
13 august 2025
acum 1 an
6.7 mii
2
