Ce este boala venoasă cronică?
Boala venoasă cronică (BCV) este o afecțiune medicală foarte răspândită care afectează sistemul venos, în special venele extremităților inferioare si care duce la o varietate de simptome și complicații potențiale.
Această afecțiune cuprinde un spectru de tulburări venoase, variind de la semne clinice ușoare, cum ar fi telangiectaziile (venele paianjen) sau venele reticulare, până la manifestări severe, precum ulcerațiile venoase. Cu toate acestea, venele varicoase (VV) sunt cea mai frecventă manifestare a bolii venoase cornice.
Boala venoasă cronică (BCV) este o afecțiune persistentă, progresivă și frecvent subestimată.4
Anatomia și fiziologia sistemului venos
Venele sunt vase de sânge responsabile pentru transportul sângelui deoxigenat înapoi la inimă. La extremitățile inferioare, venele joacă un rol vital în depășirea gravitației, ajutate de supape unidirecționale care împiedică refluxul sanguin. Mușchii gambei care acționează ca o pompă ajută la propulsarea sângelui venos către inimă în timpul contracției musculare. Funcția inadecvată a valvei venoase sau pomparea musculară afectată poate duce la stază venoasă (sângele stangnează mai mult timp în loc să circule) și ulterior, la boli venoase cronice. Valvele slabe sau deteriorate din vene duc la un flux sanguin retrograd (spre picioare, nu înapoi la inimă), care se numește reflux venos și duce la hipertensiune venoasă („presiune mare” în picioare) și dilatarea venelor.
Cauze și factori de risc
Numeroși factori contribuie la dezvoltarea bolii venoase cronice. Unele dintre cauzele primare și factorii de risc includ:
vârsta: Riscul de BCV crește odată cu vârsta din cauza uzurii naturale a sistemului venos.9 Potrivit Edinburgh Vein Study, aproximativ 1 din 3 pacienți a dezvoltat insuficiență venoasă cronică, pornind de la diagnosticul inițial de vene varicoase, după o urmărire de 13 ani, rata crescând constant cu vârsta.
sexul: Femeile sunt mai predispuse la BCV, motivele pentru care femeile sunt mai predispuse să sufere de BCV, se bazează pe diferiți factori hormonali și fiziologici care le fac mai sensibile la dezvoltarea acestei afecțiuni.4 Datele statistice arată că un număr dublu de femei raportează simptome ca senzatie de picioare grele si durere la stat în picioare comparativ cu barbatii. Acesta poate fi unul dintre motivele pentru care bărbații cu vene varicoase caută rareori tratament și se prezintă la medic în stadii avansate ale bolii. Conform studiului Framingham incidența venelor varicoase este de aproximativ 2,6% pentru femei și 1,9% pentru bărbați.4,1
statul prelungit in pozitie șezând sau în picioare: Ocupațiile care implică perioade prelungite de ședere sau în picioare pot împiedica fluxul sanguin venos, contribuind la insuficiența venoasă.
obezitatea: greutatea corporală excesivă pune presiune suplimentară asupra venelor și poate afecta întoarcerea venoasă.
sarcina: Modificările hormonale în timpul sarcinii și presiunea uterului în creștere asupra venelor pelvine pot duce la insuficiență venoasă.
Istoricul de tromboză venoasă profundă (TVP): Un episod trecut de TVP poate deteriora valvele și venele, crescând riscul de a dezvolta BCV.9
Manifestări clinice
Prezentarea clinică a bolii venoase cronice poate varia foarte mult, de la lipsa simptomelor până la simptome severe.
În ceea ce privește simptomatologia, datele arată că predomină manifestările din stadiile incipiente ale bolii venoase cronice. Studii recente, efectuate în Europa și SUA, au stabilit că simptomele de boală severă se manifestă la aproximativ 5% dintre pacienți, în timp ce varicele și edemul sunt prezente la aproximativ 25%, dintre pacienti.
Prevalența bolii venoase cronice cu manifestări severe crește dramatic odată cu vârsta, ulcerele venoase afectând 20,7% dintre persoanele cu vârsta mai mare de 80 de ani, comparativ cu doar 0,3% dintre cei de 41-50 de ani.
Semnele și simptomele comune includ:
vene varicoase: vene lărgite, răsucite și bombate, care sunt adesea albastre sau violet, observate frecvent la nivelul picioarelor.
greutatea și oboseala la nivelul picioarelor: Pacienții pot prezenta o senzație de greutate sau oboseală la nivelul picioarelor, în special după ce stau mult timp în picioare sau pe scaun.
edem: Umflare la nivelul picioarelor și gleznelor din cauza acumulării de lichid cauzata de congestia venoasă.
modificări ale pielii: Boala venoasă cronică poate duce la probleme ale pielii, cum ar fi eczema venoasă sau dermatita (colorarea roșiatică a pielii, mâncărime și uscăciune).
colorarea cu hemosiderină: colorarea maronie a pielii.
lipodermatoscleroza: o afecțiune caracterizată prin fibroză și întărirea pielii și a țesuturilor subcutanate.
ulcere venoase: în stadii avansate, se pot dezvolta răni deschise la nivelul gambei/gleznei.
Alte complicații:
-Sângerare: Venele aflate foarte aproape de suprafața pielii se pot rupe și sângera după zgâriere sau traume minore.
-Flebita: Inflamația unei vene superficiale (venă varicoasă) cu formarea unui cheag de sânge.9
Manifestările clinice în stadiile inițiale ale bolii sunt adesea rare, iar cu cât progresia bolii venoase cronice este mai mare, cu atât vor apărea mai multe simptome.
Venele varicoase sunt cea mai reprezentativă manifestare, în timp ce în stadiile avansate, cea mai importantă manifestare a bolii venoase cronice constă în durerea la nivelul membrelor inferioare, definită de obicei ca greutate, disconfort sau presiune exacerbată la sfârșitul zilei. Pacienții prezintă frecvent un edem maleolar (umflarea gleznelor) care se agravează în situațiile în care presiunea venoasă crește și drenajul limfatic este afectat. Mai mult, în stadiile avansate inflamatia și edemul afectează pielea și țesuturile subcutanate, ducând în final la ruperea epidermei și dezvoltarea ulcerațiilor cutanate.4
Strategii de management
Managementul bolii venoase cronice are ca scop:
- ameliorarea simptomelor
- prevenirea complicațiilor și
- îmbunătățirea calității vieții pacienților. 9
Îngrijirea medicală a pacientilor cu boală venoasă cronică, presupune diferite strategii care pot fi utilizate fie singure, fie în combinație, pentru a maximiza efectul asupra simptomelor al prognosticului și, prin urmare, al calității vieții pacienților. În acest sens, merită menționate abordările principale:
(a) modificări ale stilului de viață
(b) terapii de compresie, care vizează hemodinamica venoasă;
(c) intervenții medicale îndreptate spre controlul insuficienței venoase și
(d) terapii farmacologice direcționate către mecanismele fiziopatologice specifice ale bolii.
Modificări ale stilului de viață: încurajarea activității fizice regulate, gestionarea greutății și evitarea perioadelor prelungite de șezut sau în picioare.4,9
Scopul tratamentului este de a reduce umflarea și de a îmbunătăți întoarcerea sângelui la inimă.
- Întinderea la orizontală cu ridicarea picioarelor pe un plan mai sus de nivelul inimii ajută la întoarcerea sângelui la inimă, scade acumularea de sânge în picioare și scade edemul.
- Exerciții care stimulează mușchii gambei și cresc circulația sângelui.
Terapia de compresie (ciorapi, bandaje de compresie)
Cel mai comun tratament pentru insuficiența venoasă este folosirea ciorapilor compresivi care aplică o presiune constantă și uniformă pe picior. Acest lucru crește circulația și împiedică curgerea sângelui înapoi, reducând astfel edemul. Ciorapii de compresie pot ajuta, de asemenea, la prevenirea formării ulcerelor venoase sau pot ajuta la accelerarea vindecării unui ulcer existent. Ciorapii de compresie trebuie purtati zilnic pentru a fi eficienți. Chiar dacă purtarea lor este însoțită de beneficii, trebuie avut grijă, deoarece exisistă o serie de situații când sunt chiar contraindicați:
- în cazul pacienților diagnosticați cu boală arterială periferică, la care purtarea lor ar putea duce la agravarea acestei afecțiuni.
- tromboza venoasă superficială sau profundă
- insuficiența cardiacă
- celulita acută (infecție bacteriană a pielii), infecție sau țesut necrozat.7
Intervenții medicale
O interventie minim invazivă o constituie ablația prin radiofrecvență pentru persoanele care suferă de reflux venos superficial. Intervenția nu este indicată pacienților cu stimulator cardiac sau defibrilator intern și persoanelor cu tromb (cheag de sânge) în segmentul venos care urmează să fie tratat.
Scleroterapia: injectarea unei soluții sclerozante în venele varicoase pentru a determina închiderea acestora și reabsorbția ulterioară
Flebectomia: Îndepărtarea venelor varicoase bombate
Intervenții chirurgicale: Pentru cazuri sau complicații severe, pot fi luate în considerare proceduri chirurgicale precum ligatura venelor și striparea.9
Terapia farmacologică
Acestea are ca scop:
• scăderea vâscozităţii sângelui
• creșterea tonusului peretelui venos
• refacerea glicocalixului/endoteliului vascular
• reducerea inflamaţiei din peretele venos
• liza/limitarea creșterii/prevenirea formării trombusului.3
Tratamentul farmacologic este o componentă importantă a managementului conservator al al bolii venoase cronice, iar indicațiile și beneficiile acestui tip de terapie la pacienții cu boală venoasă sunt incontestabile. În comparație cu alte modalități, farmacoterapia are avantajul de a fi adecvată la pacienții cu boala venoasă cronică indiferent de stadiu de evolutie și de a fi mult mai acceptată decât, de exemplu, terapia compresivă.5
Abordarea terapeutică se bazează pe utilizarea de compuși venotonici și trombolitice/fibrinolitice.
Compușii venoactivi sunt prescriși pe scară largă. Ei pot fi clasificați în două grupe: naturali și sintetici. Principalele moduri de acțiune ale acestor compuși venoactivi sunt scăderea permeabilitatii capilare, reducerea eliberării mediatorilor inflamatori și îmbunătățirea tonusului venos. (ex: extract de Ruscus, extract de viță de vie, diosmină-hesperidină, extract de castan, rutozid, dobesilat de calciu, sulodexid etc).2
Fibrinoliticele (nattokinaza, bromelaina) hidrolizează (descompun) direct moleculele de fibrină care intră în structura trombului (cheagului de sânge) menținând astfel circulația și fluiditatea normală a sangelui.5
Tratamentul farmacologic va fi prescris de către medic în funcție de stadiul/gravitatea bolii, evoluția putând fi încetinită prin măsuri preventive alături de tratamentul indicat încă din stadiul incipient al afecțiunii.
Abordarea, indiferent de stadiul bolii trebuie să aibă ca obiectiv reducerea factorilor agravanți, diminuarea simptomatologiei și prevenirea complicațiilor.
Respectând atât regulile privind regimul de viață, tratamentul medicamentos prescris precum și consultul medical regulat, pacientul poate contribui direct la încetinirea evoluției acestei afectiuni cronice.
În concluzie:
Rămâneți sănătoși, respectarea pașilor de auto-îngrijire ajută la gestionarea mai bună a insuficienței venoase cronice:
Mențineți o greutate normală și respectă o dietă echilibrată cu o hidratare corespunzătoare
Faceți exerciții regulate
Nu stați așezați sau în picioare pentru perioade lungi de timp. Chiar și mișcarea ușoară a picioarelor ajută la menținerea curgerii sângelui
Purtați îmbrăcăminte de compresie (ciorapi eleastici) pentru a îmbunătăți fluxul de sânge în picioare și a ameliora edemele
Mențineti o bună îngrijire a pielii, aveți grijă dacă aveți răni deschise sau infecții
Dacă ați avut o tromboză venoasă profundă (TVP), este esențial să continuați cu medicamentele anticoagulante care vi s-au prescris
Reduceți fumatul dacă sunteți fumător sau chiar stopați-l.6,8
Bibliografie
1.Kursat Bozkurt, Eberhard Rabe, Mohamed I. Sharkawy, Summary of selected presentations from the Chronic Venous Disease and Haemorrhoidal Disease: Their Management and Treatment MASTERCLASS held in Lisbon, Portugal, , EMJ, Dermatology, 13 fe.2017 https://www.emjreviews.com/dermatology/symposium/chronic-venous-insufficiency-management-and-treatment/
2.Marianne G. De Maeseneer et al, European Society for Vascular Surgery (ESVS) 2022 Clinical Practice Guidelines on the Management of Chronic Venous Disease of the Lower Limbs, Eur J Vasc Endovasc Surg (2022) 63, 184-267 https://esvs.org/wp-content/uploads/2023/03/ESVS-2022-CVD-Guidelines.pdf
3.Marilena Spiridon, Dana Corduneanu, Therapeutic approach in patients with chronic venous insufficiency Abordarea terapeutică a pacientului cu insuficienţă venoasă cronică, Ro J Med Pract. 2017;12(1) DOI: 10.37897/RJMP.2017.1.5 https://rjmp.com.ro/articles/2017.1/RJMP_2017_1_Art-05.pdf
4.Miguel A Ortega, Oscar Fraile-Martinez, Cielo Garcia-Montero, Miguel A Alvarez-Mon, Understanding Chronic Venous Disease: A Critical Overview of Its Pathophysiology and Medical Management, Journal of Clinical Medicine, 2021, Jul 22;10(15):3239 https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8348673/
4.Miguel A Ortega, Oscar Fraile-Martinez, Cielo Garcia-Montero, Miguel A Alvarez-Mon, Understanding Chronic Venous Disease: A Critical Overview of Its Pathophysiology and Medical Management, Journal of Clinical Medicine, 2021, Jul 22;10(15):3239 https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8348673/
5.Zbigniew Krasinski, Beata Krasinska, Treatment of early-stage chronic venous disease – management standards for 2023, Polish journal of Surgery, Volume: 95, No.:1, 2023 https://ppch.pl/article/162971/en
6.https://medlineplus.gov/ency/article/000203.htm
7.https://surgery.ucsf.edu/condition/chronic-venous-insufficiency
8.https://vascular.org/your-vascular-health/vascular-conditions/chronic-venous-insufficiency
9.https://www.venousforum.org/patients/what-is-vein-disease/what-is-chronic-venous-disease/